PRIMER este Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România. El deține fabrici în toată țara.

Într-un e-mail trimis de Dragoș Damian, șeful asociației și directorul Terapia Cluj, el susțin că “Peste 5.000 de angajați din fabricile de medicamente din România nu au avut pauză nici măcar o zi și nu au avut nici un fel de problemă de infectare. Asta pentru că în industria farmaceutică există o cultură responsabilă”.

După 7 săptămâni de muncă în pandemie, producătorii de medicamente au decis să ofere publicului și celorlalte firme câteva lecții pe care ei le-au aplicat și în urma cărora, pretind ei, nu au avut nici măcar un om pozitiv la COVID-19.

“Informațiile de mai jos, venite din propria experiență, nu acoperă toate măsurile care se pot lua, dar sunt un prim pas în planificarea reluării activității pentru managerii organizațiilor medii și mari, mai ales cele care lucrează în clădiri de birouri, spații industriale și situri de producție”, scrie Dragoș Damian, președintele patronatului.

Cinci sfaturi pentru cei care se întorc la serviciu, de la cei care nu au plecat de la serviciu

1. Numiți un “epidemiolog de serviciu”, cineva din Resurse Umane, chiar directorul de resurse umane.

“Să fie un coleg care să stăpânească minime cunoștințe medicale și despre COVID-19. El va fi responsabil pentru implementarea și controlul tuturor măsurilor de prevenție împotriva coronavirusului și pentru relația cu medicul organizației”.

2. Gadgetul de măsurare a temperaturii este noul prieten al organizației.

Un termometru-pistol este suficient, un scaner termic este ideal la organizații mari; cereți administratorilor clădirilor să instaleze unul.

“Epidemiologul de serviciu” va fi instruit cum să interpreteze rezultatele și asupra măsurilor pe care trebuie să le ia.

3. Creați o cultură de 

  • distanțare individuală
  • etichetă respiratorie (măști și nu numai)
  • igienă a mâinilor

Distanțarea individuală de 1,5-2 metri este probabil mai eficientă decât masca și mănușile, pe care majoritatea angajaților oricum nu le folosesc corect. Regândiți pauza de fumat și pauza de masă.

Patronii fabricilor de medicamente, unde oamenii au lucrat permanent:

Producătorii de medicamente spun că, în mod normal, pentru că oamenii sunt îngrijorați și au oricum și alte probleme, e treaba firmelor să distribuie măști și mănuși, pe cheltuiala lor, tuturor angajaților.

Un alt punct important, recomandat chiar de la început de autoritățile sanitare și reluat acum de cei care au lucrat în spațiile închise este acela în care “epidemiologul de serviciu” trebuie să instruiască angajații să tușească și să strănute în pliul cotului.

“Când 100% dintre angajați o vor face, atunci aveți eticheta respiratorie dorită”, spune Dragoș Damian, din partea patronilor fabricilor de medicamente.

“După un timp, colegii o vor face singuri”, spune asociația producătorilor pharma. “Nu uitați să cereți administratorilor clădirilor să instaleze dispensoare de săpun/dezinfectant și covorașe cu dezinfectant”.

“Promovați a) b) și c) prin semnalizare în toate locurile cu putință”, mai spun ei.

4. Uniforma/echipament de serviciu, ideal de unică folosință. Dezinfecția totală a spațiilor o dată pe săptămână.

Uniforma și dezinfecția integrală săptămânală sunt, susțin producătorii de farmaceutice, “două dintre cheile de boltă ale protecției individuale”.

Uniforma/echipamentul de serviciu nu este o glumă, chiar și în clădirile de birouri, evită transportul virusului de acasă la serviciu și invers.

5. Refuzați ofertele pentru testare în colectivitate și stoc preventiv de medicamente.

“Prima, nerecomandată, a doua, de-a dreptul interzisă”, spun ei.

“Cereți sfatul unui specialist în funcție de situația din organizația voastră, înainte să cedați diverselor oferte”, se încheie sfaturile.

Gestul producătorilor români de medicamente de a împărtăși experiența lor este excelent. Dar ei nu au spus tot.

Iată câteva lucruri pe care producătorii de medicamente nu le-au spus, unele ca să păstreze secrete normale, altele probabil pentru că, lucrând într-o industrie specifică, nu realizează ce se poate și ce e mai greu de aplicat sau chiar inaplicabil în alte industrii.

1. În fabricile de medicamente, accesul persoanelor din afară se face după proceduri extrem de riguroase. Iar, în toată această perioadă, accesul din afară a fost total interzis, conform unei reguli pe care nu au comunicat-o public. Odată intrați la job, angajații lor nu au mai fost supuși riscului exterior.

Să nu intre în sedii oameni din afara companiilor este imposibil pentru multe firme care lucrează în spațiile de birouri. Există companii unde intrarea partenerilor și a clienților este parte intrinsecă a activității.

2. Industria pharma este una extrem de prosperă. Lucrează mult cu statul, prin spitale și alte autorități publice, care de acum înainte vor avea și mai mulți bani de cheltuit. Pentru ea, să cumpere măști și mănuși angajaților este, în cazul fabricilor, oricum obligatoriu, iar în cazul spațiilor de birouri, o investiție infimă la cifra de afaceri.

3. Această industrie a avut acces la măști, dezinfectanți și aparatură necesară nebulizării chiar și când aceasta nu se mai găsea în spitale. Indiferent ce gadgeturi vor mai fi necesare pentru conviețuirea la birouri și în locurile de producție, ei vor afla și vor avea acces la ele printre primii.

4. Patronatul celor 19 fabrici de medicamente este, majoritar, străin, parte a unor rețele internaționale, care au propriile protocoale, knowledge și fonduri alocate protecției oamenilor. Din păcate, altfel stau lucrurile la mulți dintre patronii români, care nu au nici banii, nici resursele de personal și nici obișnuința de a-și proteja oamenii.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA-SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

 
 

Urmărește-ne pe Google News