10 comentariiȘeful Guvernului a declarat luni, 29 mai, că se va corela vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii. „Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook, în contextul în care obligativitatea asumată de România prin PNRR este de a egaliza vârsta dintre femei și bărbaţi la 65 de ani, în mod gradual, până în 2035.
Ciucă a subliniat că veniturile din pensie trebuie să fie proporționale cu contribuția la sistemul public și că nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate.
Totodată, a anunțat un impozit de 30% pentru o cotă din pensiile speciale care depășesc salariul mediu brut pe economie, care este de 6.789 lei, adică 4.000 de lei net.
„Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității”, a afirmat președintele PNL.
El a menționat că va fi eliminat „mecanismul de actualizare a pensiilor magistraţilor odată cu creşterea indemnizaţiilor brute lunare ale judecătorilor şi procurorilor aflaţi în activitate”.
9.864 de persoane beneficiază de pensii de serviciu, numite și pensii speciale, majoritatea fiind procurori și judecători, potrivit Casei Naționale de Pensii. Cea mai mare pensie lunară specială depășește 20.000 de lei.
În total, cheltuielile anuale de la buget cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei. Datele publice arată că România plătea anul trecut 197.134 de pensii militare, cu peste 20.000 mai multe față de anul 2019. În cadrul pensiilor militare sunt incluse Armata, Poliția, Jandarmeria și serviciile secrete.
Libertatea a scris că PNL-PSD-UDMR s-au angajat să reformeze sistemul pensiilor speciale, dar și să elimine pensiile parlamentarilor sau ale primarilor, însă promisiunile nu au fost respectate și termenele au fost depășite. Potrivit informațiilor ziarului, există „șanse foarte mari” ca proiectul care urmează să fie votat în Parlament să fie declarat neconstituțional.
România riscă să piardă bani europeni
România și-a asumat prin PNRR reforma pensiilor speciale, care înseamnă o cheltuială anuală de 0,85% din PIB. Pensiile speciale nu respectă principiul contributivității și sunt un jalon important de rezolvat pentru ca țara noastră să primească de la Comisia Europeană tranșa a treia a banilor alocați.
Termenul, fixat inițial pentru decembrie 2022, apoi pentru luna martie, a fost depășit.
„Dacă nu ajungem la o soluţie cu Comisia Europeană, ne poate costa sume de ordinul sutelor de milioane de euro”, a avertizat ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș. La rândul ei, instituția condusă de Ursula von der Leyen a transmis că Guvernul de la București trebuie să respecte recomandările făcute de Banca Mondială.
Senatul a votat o primă variantă pe 29 martie, însă Camera Deputaților, care este for decizional, nu a dat nici până acum votul final.
Pe 6 mai, Ciolacu a spus că, după ce va deveni premier, îṣi va asuma răspunderea pentru pensiile speciale, dacă legea nu va trece până atunci de Parlament: „Ori trece legea, ori plec eu acasă”. În schimb, actualul premier PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat că angajarea răspunderii Guvernului este ultima soluție pe care el o ia în calcul.