18 comentarii„România are nevoie de tot ceea ce este necesar pentru a fi în măsură să se apere. De aceea, deciziile luate pentru un buget de 2,5% din PIB pentru Apărare au fost necesare, poate e nevoie de mai mult decât atât. Au fost ani de zile în care instituţia Armatei a fost undeva uitată în ceea ce priveşte alocările bugetare”, a spus Nicolae Ciucă, citat de news.ro.
Preşedintele Senatului a fost avertizat că unii români s-ar putea speria când aud despre o lege care pregăteşte populaţia pentru război, însă a precizat că nu e cazul, dar a spus că legea trebuie „primenită și adaptată”.
„Nu trebuie să vă speriaţi. Şeful Apărării va trebui să detalieze un pic, nu a fost foarte bine înţeles. Eu am înţeles exact ce a vrut să spună pentru că a fost vorba de o lege de pregătire a teritoriului şi a populaţiei pentru apărare, care există deja, dar e vorba de una care să fie primenită şi adaptată la contextul şi la condiţiile actuale”, a explicat Ciucă.
El a precizat că nu susţine reintroducerea stagiului militar obligatoriu și că se poate discuta doar despre serviciu militar voluntar.
„Este foarte greu să vorbim de reintroducerea serviciului militar obligatoriu atât timp cât am redus Armata. Armata a fost prima instituţie din această ţară care s-a transformat, s-a modernizat reducând efectivele de la 342.000 la 90.000 – respectiv 75.000 de militari activi, respectiv 15.000 personal civil contractual. În momentul da faţă, să refaci tot ceea ce ţine de logistica desfăşurării serviciului militar obligatoriu este foarte greu. Ca atare, serviciul militar voluntar, cum deja se desfăşoară pentru militarii rezervişti, poate să fie o opţiune pentru cei care vor să facă Armata, dar nu obligatoriu”, a conchis Ciucă.
Afirmaţiile au venit după ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat la Europa Liberă că se doreşte introducerea unui serviciu militar voluntar care vizează tinerii între 18 şi 35 de ani. În plus, Gheorghiță a afirmat că românii trebuie să fie îngrijorați de o posibilă extindere a conflictului din Ucraina, iar pentru pregătirea populației este necesară schimbarea legislației.
Ideea creșterii procentului din PIB pentru armată, care acum este 2,5%, a fost avansată încă de anul trecut, chiar de președintele Klaus Iohannis. Pe 11 iulie 2023, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, șeful statului a spus că acest lucru este posibil în următorii ani.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a cerut în 2022 statelor membre cheltuirea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare. În România, sectorul de apărare beneficiază din 2023 de fonduri de 2,5% din PIB, adică aproximativ 8% din veniturile bugetare.