„În toate întâlnirile bilaterale pe care le-am avut cu omologii din Uniunea Europeană sau cu stafful tehnic al ţărilor din spaţiul Schengen am discutat toate aceste aspecte şi progresele făcute de ţara noastră, progrese care au fost demonstrate prin tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, prin tot ceea s-a întâmplat din februarie până acum, când ţara noastră a gestionat cât se poate de bine situaţia de la graniţa non-UE a României, şi nu este o graniţă mică, este o graniţă de aproximativ 2.500 kilometri”, a spus Nicolae Ciucă la sediul central al PNL.

„Cred că prin rezultatele care au fost comunicate în urma comisiilor de verificare tehnică putem să spunem că avem un optimism în tot ceea ce înseamnă acest demers final”, a adăugat el.

În privința ridicării MCV pentru România, mecanism de monitorizare instituit în urmă cu 15 ani, șeful Executivului a precizat ulterior, pe Facebook, că „decizia de astăzi ne bucură, dar ne și responsabilizează să continuăm în același ritm reformele”, iar acest lucru reprezintă un nou pas pentru aderarea la Schengen.

„Legile Justiției adoptate și promulgate de curând reprezintă una dintre cele mai importante reforme din domeniu din ultimii ani. Ridicarea MCV este un nou pas important pe care îl facem în vederea atingerii obiectivului nostru de țară: aderarea la Spațiul Schengen”, a adăugat Ciucă.

În contextul în care Comisia Europeană a recomandat ridicarea MCV, surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea, marți, 22 noiembrie, că România îndeplinește în acest moment cerințele impuse de Olanda pentru aderarea la Schengen și mai rămâne doar ca decizia să fie formalizată în Guvernul olandez și apoi în Parlamentul Olandei.

„Nu putem spune că 100% Olanda va accepta aderarea României la Schengen, dar spre această direcție ajungem”, au precizat surse guvernamentale.

Verdictul final în Parlamentul olandez urmează să fie dat în următoarele două săptămâni, astfel încât, pe 8 decembrie, Olanda să nu mai amâne o decizie pozitivă privind includerea României la Schengen, potrivit surselor guvernamentale consultate de Libertatea.

SURSE: Lucian Bode, discuții cu Gerhard Karner despre Schengen

O altă țară care s-a opus extinderii Spațiului Schengen este Austria. În acest context, ministrul de interne Lucian Bode urmează să meargă la Viena unde va avea discuții inclusiv cu omologul său austriac, ministrul de interne Gerhard Karner, au declarat surse politice pentru Libertatea.

Vizita demnitarului român în Austria va avea loc zilele viitoare, în contextul în care Karner a fost cel care a spus că Austria nu agreează extinderea spațiului Schengen, iar eurodeputaţii austrieci l-au criticat pe ministru pentru acest lucru.

Verdictul final privind aderarea României la Schengen va fi dat pe 8 decembrie, la Consiliul JAI, și este nevoie de unanimitate.

Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria și Croația așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

  • dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
  • cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

  • România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
  • riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră

Urmărește-ne pe Google News