Premierul Ciucă, după discuția cu Ursula von der Leyen: România vrea înlocuirea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii din PNRR

„Guvernul României apreciază susținerea Comisiei Europene pentru extinderea Spațiului Schengen și contribuția esențială la avansarea calendarului privind aderarea României, care a cunoscut o nouă dinamică în ultimele luni. Concluzii foarte bune ale recentei misiuni de evaluare confirmă pregătirea țării noastre cu privire la acquis-ului Schengen și ne aduce mai aproape de îndeplinirea acestui obiectiv de țară”, a spus Nicolae Ciucă.

Șeful Executivului a precizat apoi că în contextul în care legile justiției vor fi adoptate în Parlament, acest lucru este „o bază pentru un raport MCV pozitiv din partea Comisiei Europene”.

Ciucă a menționat că este nevoie de ajustări ale unor ținte și jaloane asumate de România prin PNRR în 2021, „pentru a răspunde nevoilor actuale”.

În acest context, „Romania va insista și va continua discuțiile cu Comisia asupra jaloanelor legate de reforma sistemului de pensii, inclusiv pe înlocuirea plafonului de 9,4% din PIB cu un alt mecanism de referință, pe menținerea în rezervă a producției de energie bazată pe cărbune și pe ajustări ale unor proiecte de infrastructură de transport”.

PSD și PNL s-au înțeles pe renegocierea PNRR după ce Cîțu nu a mai fost lider PNL

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

La începutul anului, renegocierea PNRR a fost subiect de dispute în coaliția PSD-PNL, atunci când Florin Cîțu era lider al liberalilor. Mai mult, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă spunea în ianuarie că „este exclusă orice renegociere a PNRR până în 2023”.

Concret, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, susținător al renegocierii PNRR, a precizat încă din ianuarie că în România este nevoie de aproximativ 11,7% din PIB.

În acest context, PNL, condus atunci de Florin Cîțu, a susținut că majorarea pensiilor, făcută la 1 ianuarie 2022, va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană care nu trebuie depășit. Acest lucru a dus la tensiuni în coaliția de guvernare între cele două partide.

Ulterior, după ce premierul Nicolae Ciucă a devenit președintele PNL, PSD a insistat să ceară renegocierea la Comisia Europeană a procentului alocat pensiilor în PNRR, iar PNL a acceptat. Mai mult, ministrul PNL al proiectelor europene, Marcel Boloş, a declarat în vara acestui an că îl felicită pe ministrul PSD al muncii pentru iniţiativă.

Urmărește-ne pe Google News