Nicușor Dan și Ilie Bolojan reacționează după decizia S&P privind ratingul României: „Economia noastră dă semnale de stabilitate”, dar avertizează în privința risipei și blocajului politic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nicușor Dan și Ilie Bolojan au reacționat pe Facebook după ce agenția Standard & Poor’s a menținut ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Președintele spune că rezultatul reflectă eforturile întregii societăți, în timp ce premierul interimar avertizează asupra riscurilor generate de prelungirea blocajului politic.
Cuprins:
- Nicușor Dan: „Nu este însă un moment de relaxare”
- Ilie Bolojan: „Viitorul guvern trebuie să continue linia”
- S&P a menținut ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă
- Perspectiva negativă, explicată de S&P
- S&P: România va avea nevoie de un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028
- Blocajul politic și legea salarizării, printre riscurile indicate de S&P
- „Politica conflictuală” afectează previzibilitatea
- Deficitul bugetar ar urma să scadă la 5% din PIB în 2028
politic.
Nicușor Dan: „Nu este însă un moment de relaxare”
Nicușor Dan a reacționat, sâmbătă, după ce Standard & Poor’s a confirmat ratingul suveran al României. Președintele a transmis că decizia agenției arată că România rămâne un partener de încredere pentru investiții și că economia oferă semnale de stabilitate.
„Decizia agenţiei Standard & Poor’s de a menţine ratingul de ţară confirmă că România este un partener de încredere pentru investiţii, iar economia noastră dă semnale de stabilitate. Acest rezultat este meritul întregii societăţi şi al politicilor de disciplină financiară”, a scris Nicușor Dan, sâmbătă, pe Facebook.
Președintele a subliniat însă că menținerea ratingului nu reprezintă un motiv pentru relaxare.
„Nu este însă un moment de relaxare. Păstrarea acestei direcţii depinde de responsabilitatea noastră de a pune stabilitatea economică şi dezvoltarea pe primul loc, dincolo de mizele politice”, a adăugat șeful statului.
Ilie Bolojan: „Viitorul guvern trebuie să continue linia”
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că rezultatele obținute și respectarea angajamentelor asumate au făcut posibilă menținerea ratingului de țară al României.
Bolojan a afirmat că guvernul pe care îl conduce a redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără oprirea investițiilor. Potrivit acestuia, investițiile au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Premierul interimar a mai transmis că, în ultimele 14 luni, cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei.
În același timp, factura dobânzilor pentru împrumuturile anilor trecuți a continuat să crească. În primele opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei în contul dobânzilor, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
„Cu toate aceste eforturi resimţite de societate, pentru care le mulţumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcţia cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite”, a transmis Ilie Bolojan.
El a adăugat că la fel de problematic ar fi ceea ce S&P numește „riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment”. „Viitorul guvern trebuie să continue linia, să menţină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos şi să cheltuiască numai ce are”, a afirmat premierul interimar.
Bolojan a reiterat că PNL își dorește formarea cât mai rapidă a unui guvern stabil, dar unul care să garanteze că România nu va devia de la direcția actuală.
S&P a menținut ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă
Agenția Standard & Poor’s a anunțat, vineri seară, că a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”, atât pentru moneda străină, cât și pentru moneda locală. Perspectiva a fost menținută negativă.
„La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt BBB-/A-3 ale României, atât în monedă străină, cât şi în monedă locală. Perspectiva rămâne negativă”, a transmis agenția.
Potrivit S&P, în ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală a României în 2026 rămâne pe traiectoria prevăzută, iar peste 90% din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc. Agenția estimează că procesul de consolidare fiscală din perioada 2027-2028 va fi susținut de procedura Uniunii Europene privind deficitul excesiv.
Perspectiva negativă, explicată de S&P
S&P precizează că perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate privind implementarea măsurilor necesare pentru consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitului extern al României. Agenția indică și vulnerabilitatea țării la modificarea încrederii investitorilor, pe fondul nevoilor considerabile de finanțare externă și al deținerilor ridicate de datorie publică de către nerezidenți. În scenariul pesimist, S&P avertizează că ar putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. Agenția menționează și riscul ca lipsa unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și economică să afecteze consolidarea bugetară, încrederea investitorilor, costurile de finanțare și balanța de plăți.
S&P ar putea lua în calcul o retrogradare și în cazul intensificării presiunilor externe, de exemplu dacă perturbările de pe piața energiei ar afecta așteptările privind inflația, creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale. În scenariul optimist, agenția ar putea revizui perspectiva României la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc, ceea ce ar opri erodarea bilanțurilor publice și externe.
Potrivit S&P, acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu, eventual bazat pe un consens politic larg, precum și de o revenire a creșterii economice.
S&P: România va avea nevoie de un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028
Agenția arată că menținerea ratingului se bazează pe așteptarea ca România să reușească să formeze, pe termen scurt, un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. S&P notează că, în ciuda impasului politic din luna mai și a mai multor voturi de încredere eșuate pentru candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas pe traiectoria prevăzută pentru 2026.
Agenția menționează că autoritățile române au adoptat în timpul verii legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Acest lucru a contribuit la atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri europene în acest an și a susținut un buget de investiții publice de 8,5% din PIB. Ratele de absorbție din MRR depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
S&P estimează că România va primi fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB în 2026. Potrivit agenției, aceste fonduri vor acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă și vor oferi spațiu fiscal pentru investițiile publice, considerate principalul motor al activității economice în acest an.
Blocajul politic și legea salarizării, printre riscurile indicate de S&P
Agenția avertizează că un impas politic prelungit și riscul unor compromisuri politice adoptate în ultimul moment ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a deficitului bugetar și a celui de cont curent până în 2029.
Potrivit raportului, blocajul legislativ a costat România 750 de milioane de euro din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență, ca urmare a neadoptării unei legi unitare privind salariile din sectorul public. S&P subliniază că, în lipsa unui cadru durabil pentru gestionarea cheltuielilor salariale din sectorul public, perspectivele fiscale rămân afectate de declarațiile contradictorii ale principalelor partide.
Cheltuielile de personal au reprezentat aproape 25% din cheltuielile publice în 2025.
Agenția mai arată că lipsa de vizibilitate privind majorările salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, în condițiile în care fragmentarea politică ar putea duce la derapaje fiscale asociate alegerilor.
S&P estimează pentru România un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care ar urma să rămână cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului bugetar prevăzută până în 2029.
„Politica conflictuală” afectează previzibilitatea
În ceea ce privește profilul instituțional și economic, agenția afirmă că „politica conflictuală şi compromisurile politice frecvente de ultim moment ar putea submina previzibilitatea traiectoriei fiscale şi a politicilor pe termen mediu ale României”.
S&P estimează că, deși fluxurile de fonduri europene se vor reduce anul viitor, sprijinul pentru investiții va rămâne important prin alocările rămase din politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro. Agenția estimează o contracție a economiei României de 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate determinate de prețurile la energie și al scăderii salariilor reale, factori care ar urma să frâneze consumul privat. Investițiile finanțate din fonduri europene sunt indicate drept principala contrapondere. S&P afirmă că ipoteza de bază este ca România să prezinte un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028.
Agenția mai notează că lipsa unui guvern funcțional împiedică previzibilitatea reformelor și afectează guvernanța fiscală pe termen mediu.
Deficitul bugetar ar urma să scadă la 5% din PIB în 2028
În ceea ce privește performanța fiscală, S&P estimează că bugetul României pentru 2027 va combina, cel mai probabil, reducerea cheltuielilor de capital cu o indexare prudentă a salariilor din sectorul public și a pensiilor.
Agenția estimează că deficitele externe vor rămâne semnificative și vor depăși deficitul bugetar cu aproximativ un punct procentual din PIB până în 2029. În același timp, inflația ridicată și presiunile asupra cursului de schimb ar urma să limiteze posibilitatea Băncii Naționale a României de a relaxa politica monetară pe termen scurt.
S&P proiectează pentru România un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. Potrivit agenției, mai multe pachete de reforme introduse în perioada 2025-2026 au generat câștiguri fiscale. Printre măsurile menționate se numără majorarea TVA, creșterea accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor și ajustarea impozitului pe profit.
S&P estimează că România va continua consolidarea bugetară în conformitate cu cerințele procedurii UE privind deficitul excesiv, în care țara a intrat în 2020. Pentru 2027, efortul fiscal ar urma să se concentreze în principal asupra cheltuielilor, inclusiv prin creșteri controlate ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor, după o perioadă de doi ani de înghețare.
Agenția estimează că deficitul bugetar va continua să scadă și va ajunge la 5% din PIB în 2028. În același timp, S&P estimează că aceste deficite vor duce la creșterea datoriei publice nete a României la 60% din PIB în 2027, de la 52% la sfârșitul anului 2025.
