UPDATE 18.10: Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a declarat duminică, la Europa FM, că nu va ataca în instanță luni, 6 februarie, regulamentul zonei istorice a Bucureștiului, așa cum a avertizat primarul Nicușor Dan, însă a admis că l-a somat pe edilul general să-i trimită copii, conform cu originalul, ale PUZ-urilor pentru zona istorică.
***
„Prefectul municipiului Bucureşti intenţionează ca mâine, 6 februarie, să atace în instanţă reglementarea de urbanism a întregii zone istorice a municipiului Bucureşti. Asta înseamnă, pe scurt, liber la blocuri între case în întreaga zonă istorică a municipiului Bucureşti”, a precizat Nicușor Dan.
Atacarea în instanță va lăsa Bucureștiul fără niciun regulament pe urbanism „un an sau doi” cât va ține procesul, lucru de „o gravitate extraordinară” care va avea „două consecinţe foarte grave”: dispariţia regimului de protecţie al zonelor istorice şi reluarea procedurilor de autorizare pentru proiectele aflate în curs de autorizare a construirii, a explicat primarul.
„Dispare regimul de protecţie al zonelor istorice. Adică, de exemplu, investitorul care a construit blocuri în curtea vilei Filipescu din bulevardul Aviatorilor va putea să vină la Primăria municipiului Bucureşti să ceară intrarea în legalitate a acelor blocuri. Sau orice proprietar de clădire din zona istorică va putea să vină la Primăria Capitalei şi să ceară demolarea acelei case, iar dacă primarul refuză, va da în judecată şi va spune că acea casă nu este protejată de nimic”, a arătat Nicușor Dan.
Conflictul dintre cele două instituții a pornit după ce prefectul Greblă i-a trimis o adresă datată 26 ianuarie, care a ajuns pe 1 februarie la Primărie, prin care cel din urmă cerea toate documentele legate de şedinţa Consiliului General din decembrie 2000, în care s-a aprobat PUZ zone construite protejate.
Potrivit edilului, această documentaţie „are undeva între doi şi trei metri cubi”. Ulterior, a arătat Nicuşor Dan, prefectul a revenit, transmiţând că dacă nu îi vor fi date toate aceste acte până pe 6 februarie, va ataca în instanţă reglementarea PUZ zone construite protejate, iar motivaţia ar fi fost „pentru că există există suspiciuni în diverse medii”.
„Deodată, în anul 2023, după 23 de ani, de pe o zi pe alta, prefectul vrea să îl atace. Evident că ne întrebăm de ce, ce vrea prefectul să facă cu asta? Răspunsul este foarte simplu: pentru că prima oară, această administraţie a început să aplice acest Regulament. Pentru prima oară această administraţie a respins câteva sute de cererii de autorizaţii, blocuri între case, blocuri pe spaţii verzi, pentru că nu respectau regulamentul zonei construite protejate. Pentru prima oară această administraţie a făcut sesizări la DNA pentru încălcări flagrante ale acestui regulament”, a explicat el.
Nicușor Dan a mai arătat că decizia prefectului ar fi influențată de „toţi oamenii aşa-zişi investitori, de fapt speculatori imobiliari, împreună cu toţi oamenii din administraţie care i-au ajutat de-a lungul timpului”.
El a subliniat că în 1997 România a devenit semnatară a Convenţiei de la Granada privind patrimoniul cultural european, prin care se obligă să protejeze zonele istorice ale oraşelor prin reglementări care să limiteze posibilitatea de demolare şi de construire, în aşa fel încât noile construcţii să „respecte spiritul” locurilor respective.
În final, el i-a cerut prefectului precizări legate de suspiciunile privind motivele de nelegalitate legate de acest PUZ, pentru ca Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Capitalei să dea răspunsurile cuvenite.