Poate ninsoarea abundentă să declanșeze cutremure? Un nou studiu sugerează o legătură între zăpadă și seisme

Un studiu publicat miercuri în revista Science Advances indică o potențială legătură între ninsorile abundente din Peninsula Noto din Japonia și mii de alte cutremure măsurate în această regiune de la sfârșitul anului 2020.

„Acele evenimente cu mari căderi de zăpadă par să se coreleze cu începutul acestor cutremure multiple. Nu ar trebui să uităm că și clima poate juca, de asemenea, un rol în schimbarea stării de stres la adâncimea unde au loc cutremure”, a spus William Frank, autor al studiului și profesor asistent de științe ale Pământului, atmosferei și planetare la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

Studiul nu spune că schimbările de climă sau vreme provoacă direct cutremure. În schimb, sugerează că rata cutremurelor într-o anumită zonă ar putea crește sau scădea din cauza schimbărilor în modul în care apa se mișcă la suprafață și a presiunii pe care o exercită greutatea zăpezii.

David Shelly, geofizician la Societatea Geologică a Statelor Unite, a declarat că studiul ridică întrebări interesante, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a-și valida concluziile.

„Ceea ce arată cercetătorii este că seismul pare să se inițieze și să se intensifice în urma acestor perioade cu ninsori. Este o observație intrigantă, nu sunt sigur că este concludentă”, a spus David Shelly, care se așteaptă ca alți seismologi să fie interesați de această cercetare.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Studiul este un subiect de mare interes. Aceasta este prima lucrare care sugerează că ar putea exista un factor de mediu”, a continuat David Shelly.

Au fost studiate mii de cutremure din Peninsula Noto

Studiul a cercetat mii de cutremure din Peninsula Noto din Japonia, care este situată la aproximativ 480 de kilometri nord-vest de Tokyo, în Marea Japoniei. În 2021, după o ninsoare abundentă, rata cutremurelor din zonă a crescut substanțial – cu sute înregistrate în fiecare zi.

„Ei (n.r. – autorii studiului) au observat o creștere cu de zece ori a numărului de cutremure în această regiune în comparație cu ceea ce se întâmpla anterior”, a transmis William Frank.

Cel mai mare din acest lanț de seisme a fost un cutremur cu magnitudinea de 7,5, înregistrat în ziua de Anul Nou. Peste 240 de decese au fost legate de acest eveniment major, potrivit Crucii Roșii Japoneze.

Momentul seismelor multiple a fost, de asemenea, neobișnuit în comparație cu o secvență tipică de replici. „Au această semnătură statistică a cutremurelor cauzate de altceva”, a spus William Frank.

Frank și ceilalți autori ai studiului au comparat tiparul cutremurelor din Peninsula Noto cu un model de presiune în porii de sub suprafața Pământului. Modelul ține cont de factorii supraterani care modifică presiunea din roca de dedesubt – cum ar fi schimbările sezoniere ale nivelului mării, fluctuațiile presiunii atmosferice și ploile abundente sau căderile abundente de zăpadă.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Rezultatele au indicat că greutatea stratului de zăpadă din Peninsula Noto a crescut presiunea în acești pori. Presiunea se modifică după depunere, iar îndepărtarea greutății pe măsură ce zăpada se acumulează și apoi se topește poate destabiliza defectele preexistente, cred cercetătorii.

„Dacă ai suficientă zăpadă, de fapt vei împinge pământul în jos, iar dacă scoți zăpada, aceasta va reveni”, a dezvăluit William Frank.

Unele cercetări anterioare au sugerat, de asemenea, că factorii de mediu pot juca un rol în declanșarea cutremurelor. Într-un studiu din 2019 , Shelly și colegii săi au descoperit că topirea zăpezii de primăvară care a curs în crăpăturile pământului lângă o calderă din zona din jurul Lacurilor Mammoth, California, a declanșat probabil mai multe cutremure.

Topirea zăpezii a reumplut rapid apele subterane, iar schimbările de presiune au părut să declanșeze activitate pe falii relativ puțin adânci. Cercetătorii au descoperit că activitatea seismică din regiune a fost istoric de aproximativ 37 de ori mai probabilă în perioadele umede decât în cele uscate.

„Există mai multe studii care arată o legătură în unele cazuri între momentul cutremurelor și aceste procese care au loc la suprafață. Ceea ce înțeleg despre prognozele schimbărilor climatice este că există vreme mai extremă, mai multe perioade de secetă prelungită și perioade de umezeală extremă. Asta ar putea face aceste efecte mai evidente”, a conchis David Shelly.

FOTO: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News