Raportul Mondial al Fericirii, creat de ONU, plasează din nou țările nordice în topul celor mai fericite state. Pentru al șaselea an consecutiv, Finlanda este cea mai fericită țară din lume, conform Raportului Mondial al Fericirii.
Țara nordică și vecinii săi, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia, au obținut toate scoruri foarte bune la măsurile pe care raportul le folosește pentru explicarea concluziilor: speranța de viață sănătoasă, PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, corupția scăzută, generozitatea într-o comunitate în care oamenii au grijă unii de alții și libertatea de a lua decizii esențiale în viață, după cum a scris și Libertatea.
De ce sunt nordicii atât de fericiți și, mai ales, cum reușesc să mențină această fericire? Poate datorită faptului că sunt mici, dacă ne referim la numărul de locuitori, sunt omogene și, mai ales, bogate, spun unele studii. Să le luăm pe rând.
Nu toate țările bogate sunt și fericite
Da, țările nordice sunt toate relativ bogate și fericite, dar nu toate națiunile relativ bogate sunt fericite precum cele nordice, scrie Euronews, care încearcă să răspundă la întrebare.
De exemplu, Singapore, una dintre cele mai bogate țări din lume, se află pe locul 25 în topul celor mai fericite țări, în timp ce Arabia Saudită, a șaptea cea mai bogată țară din lume, se află pe locul 26.
Alte studii au sugerat că nordicii sunt programați genetic să fie mai fericiți, căci genetica, ne spun experții, joacă un rol important în explicarea gradului de satisfacție al oamenilor față de propriile vieți. Este ceea ce specialiștii numesc „biomarkeri” ai fericirii.
Pe de altă parte, tot studiile ne spun că factorii de mediu contribuie și mai mult la nivelul de fericire al oamenilor, cu mult peste factorii genetici, în jur de 60, 70%.
Așadar, ce îi face cu adevărat pe nordici atât de fericiți?
Întrebat de Euronews de ce sunt țările nordice cel mai fericite, prof. John F. Helliwell, editorul Raportului Mondial al Fericirii, a explicat: „Nordicii au două puncte tari: stau foarte bine la capitolul încredere și bunăvoință, atât în cadrul instituțiilor de stat, cât și în comportamentul lor privat”.
Ce înseamnă asta, în practică? Răspund experții, în continuare.
Pentru prima dată, în 2023, Raportul Mondial al Fericirii a evaluat dimensiunea decalajului de fericire între jumătatea mai fericită și cea mai puțin fericită a populației, scrie sursa citată. Un clasament mai ridicat înseamnă o inegalitate mai mică a fericirii.
Toate țările nordice se clasează pe un loc ridicat în ceea ce privește egalitatea, ceea ce înseamnă că inegalitatea fericirii este practic inexistentă. Cea mai mare parte a populației lor se consideră fericită. Așadar, există o omogenitate a fericirii.
„Se pare că oamenii sunt mai fericiți trăind în țările în care decalajul de fericire este mai mic. Și unde este cel mai mic decalajul de fericire? Ei bine, în țările fericite”, a declarat Helliwell pentru Euronews.
În schimb, Afganistanul a avut, de asemenea, unul dintre cele mai mici decalaje de fericire din raportul pe 2023, dar din cel mai prost motiv: „nimeni nu este fericit”.
Calitatea instituțiilor guvernamentale și generozitatea statului social
Acestea au un impact important și pozitiv asupra satisfacției în viață (atât de mult încât indicele de percepție a corupției poate funcționa ca un predictor pentru a determina cine va ajunge în fruntea sau în coada clasamentului fericirii), mai scrie sursa citată.
Datele arată că oamenii sunt mai mulțumiți de viața lor în țările în care există calitate instituțională. Aceasta este, de obicei, împărțită în calitate democratică și calitate de livrare. Aceasta din urmă este cel mai puternic legată de fericirea cetățenilor, potrivit Raportului Mondial al Fericirii: pensii bune, concedii parentale generoase, întreținere pentru bolnavi și persoane cu handicap, sănătate și educație gratuite, ajutoare de șomaj solide etc.
Instituțiile guvernamentale de calitate reușesc să facă ca nivelurile de inegalitate să fie foarte scăzute, iar acest lucru îi face pe oameni fericiți, deoarece simt că pot avea încredere în instituțiile lor publice.
„Încrederea este extrem de importantă”, crede, de asemenea, Helliwell. Unul dintre experimentele pe care le-au dezvoltat pentru a testa și a dovedi importanța încrederii a constat în a întreba oamenii dacă sunt de părere că portofelul le va fi returnat în cazul în care l-ar pierde pe stradă.
Pe scurt, persoanele care aveau încredere că portofelul lor va fi returnat se considerau mai fericite decât cele care nu aveau încredere.
Readers Digest, o companie americană, a realizat un experiment similar la nivel global în 2021. Ghiciți în ce oraș au fost returnate cele mai multe portofele? Helsinki, Finlanda.
Valorile liberale sunt esențiale: impozitarea progresivă și libertatea de a face alegeri de viață
Așadar, ne întoarcem la bani. Cercetătorii au găsit o legătură puternică între impozitarea progresivă – o rată de impozitare care crește pe măsură ce crește suma impozabilă – și evaluarea oamenilor cu privire la cât de fericiți sunt.
Impozitarea progresivă duce la fericire prin intermediul bunurilor publice și comune, cum ar fi asistența medicală, educația și transportul public (impozitul contribuie la finanțarea acestora).
Și, în cele din urmă, este încrederea. Oamenii au încredere că banii vor fi folosiți și distribuiți cu înțelepciune. Iar încrederea socială contribuie la construirea unor instituții mai bune.
Cum rămâne cu ratele ridicate de sinucidere din țările nordice?
Pe de altă parte, țările nordice ies în evidență ca fiind cele mai fericite, dar nu este locul unde oamenii raportează cel mai frecvent emoții pozitive.
De fapt, scrie euronews.com, modul în care se percep oamenii din țările scandinave este destul de melancolic.
Țările nordice au o asociere istorică cu rate ridicate de sinucidere. În 1990, de exemplu, rata sinuciderilor din Finlanda era atât de ridicată încât țara a creat și implementat prima strategie de prevenire a sinuciderilor din lume.
Astăzi, tendințele din regiune s-au îmbunătățit mult, dar Finlanda se află încă pe locul patru în ceea ce privește rata sinuciderilor în rândul tinerilor.
De exemplu, măsura care califică calitatea guvernării „este foarte importantă pentru a susține satisfacția de viață a oamenilor, dar nu atât de importantă pentru a preveni sinuciderea”, a explicat Helliwell.
„Credința religioasă este foarte importantă în stoparea sinuciderilor, dar nu atât de importantă în producerea fericirii. Divorțul le afectează pe amândouă, dar contează mai mult în sinucideri”, continuă el.
De exemplu, Suedia se confruntă cu o rată ridicată de divorțuri și cu o afiliere religioasă scăzută. „Astfel Suedia va avea o rată de sinucidere prezisă mai mare, în raport cu fericirea lor”.
În cele din urmă, acest lucru înseamnă că aceiași indicatori care prezic fericirea nu sunt neapărat legați de probabilitatea de sinucideri. Factorii culturali ar putea sta la baza tendinței suicidale, spune Helliwell.
„Am constatat că sinuciderea, ca și alte tipuri de comportamente antisociale, au un anumit aspect cultural… la fel cum există dependențe de diferite tipuri, care se concentrează în regiuni din cauza unui fel de feedback pozitiv local”, a declarat el pentru Euronews Next.
„În acest caz, este vorba de un feedback negativ, într-un fel, iar oamenii copiază comportamentul nefericit al altora ca mecanism de adaptare”, adaugă el.
Vremea nu are o mare influență asupra fericirii generale
Este adevărat că iernile nordice sunt lungi, întunecate și reci, iar cei mai mulți dintre noi asociază temperaturile mai ridicate și zilele însorite cu fericirea. Dar concluziile raportului sugerează că efectul asupra scorului de fericire este destul de nesemnificativ.
Oamenii se adaptează la vreme, ceea ce înseamnă că ploile abundente, furtunile de zăpadă și temperaturile sub zero grade nu afectează în mod obișnuit satisfacția de viață a celor care sunt obișnuiți să trăiască în aceste condiții.
Așadar, ce putem face pentru a fi fericiți ca nordicii?
Țările nordice au reușit să intre într-un ciclu în care instituțiile eficiente și democratice sunt capabile să ofere cetățenilor siguranță, astfel încât cetățenii au încredere în instituții și unii în alții, ceea ce îi determină să voteze pentru politicieni care promit și oferă un model de bunăstare de succes.
Ce putem face noi?
„Am constatat că oamenii sunt mult, mult mai fericiți dacă simt că se află într-un mediu în care oamenii le vor păzi spatele. Și este foarte important să le spunem oamenilor acest lucru, deoarece aceștia nu reușesc să înțeleagă cât de generoși sunt ceilalți oameni”, spune Helliwell.
El spune că încrederea pe care o acordăm celorlalți este, de fapt, mai mare decât credem noi că este. Lipsa acestei încrederi ne face nefericiți. Sau, cel puțin, nu suntem fericiți ca nordicii.
Helliwell mai spune că unul dintre motivele pentru care oamenii subestimează bunăvoința vecinilor lor este că nu aud despre asta în mass-media.