Noi creșteri de taxe care ar putea fi introduse de Guvern. Ce mai apare pe lista discutată cu Banca Mondială și Comisia Europeană

Până acum, printre principalele modificări se numără creșterea impozitului pe dividende, eliminarea unor facilități fiscale pentru angajații din anumite domenii și reducerea pragului pentru microîntreprinderi.

Taxa pe stâlp, o altă măsură controversată, a fost modificată în ședința de guvern și va fi definitivată după consultări cu mediul de afaceri.

Noi creșteri de taxe care ar putea fi introduse pentru români

Planul fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede ca Guvernul să obțină în 2025 venituri suplimentare din măsuri fiscale de 26,2 miliarde de lei.

Pe lista cu măsuri de reformă discutate anterior cu Banca Mondială și Comisia Europeană s-au aflat și alte propuneri, potrivit unor surse. Printre acestea se numără:

• Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%. Nu este clar dacă va crește și impozitul pe veniturile din dividende recent majorat sau cum se va aplica asupra veniturilor din salarii, unde taxarea este deja la cote ridicate (impozitul și contribuțiile se ridică la peste 42% din salariul brut)
• Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%
• Majorarea TVA de la 19% la 21%, menținând cote reduse pentru alimente și medicamente
• Trecerea impozitării proprietății la valoarea de piață. Legislația în acest sens este deja adoptată, dar aplicarea este în prezent prorogată până la 1 ianuarie 2026. În octombrie, Guvernul a amânat prin OUG până la 1 ianuarie impozitarea imobilelor (apartamente, case) la valoarea de piață, ceea ce ar fi dus la creșteri semnificative ale impozitelor în localitățile mai dezvoltate și cu prețuri mai ridicate. Fără amânare, aceasta s-ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2025.

Recomandări

Din România până în Coreea de Sud pe motocicletă: un traseu de 36.000 de kilometri făcut în 91 de zile. Cifrele unei călătorii extraordinare

Implementarea acestor măsuri depinde de decizia Guvernului. În caz contrar, Executivul va trebui să identifice alte surse de venituri fiscale.

Contextul economic și presiunile externe

Situația economică actuală și relațiile cu partenerii principali, precum Germania, complică contextul pentru reforma fiscală din 2025.

Guvernul ar putea încerca să negocieze cu Comisia Europeană pentru a relaxa țintele, însă nu este clar care va fi reacția piețelor financiare la măsuri considerate prea slabe.

România are deja o perioadă de ajustare a deficitului de șapte ani, maximumul permis.

Impactul măsurilor fiscale din „ordonanța trenuleț”

Conform notei de fundamentare a proiectului pentru „ordonanța trenuleț”, impactul total al măsurilor ar fi trebuit să se situeze la 7,1 miliarde de lei.

Totuși, încasările din taxa pe construcții speciale nu sunt cunoscute încă, după ce Guvernul a redus taxa la 1% și a anunțat că parametrii vor fi definitivați după discuții cu mediul de afaceri.

Estimările pentru această taxă variază de la circa un miliard de lei (estimare a Ministerului Finanțelor) până la 4 miliarde de lei, conform Băncii Mondiale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro