„Autorii determină în mod fraudulos persoanele vătămate să realizeze investiţii prin intermediul unor platforme de tranzacţionare on-line, iar pentru câştigarea încrederii se folosesc imaginile şi numele unor personalităţi din România. În aceste reclame se promovează ideea de investiţie sigură şi câştiguri imense şi rapide. Autorii se prezintă ca fiind consultanţi financiari ale unor platforme de tranzacţionare on-line”, a transmis IPJ Suceava.
Escrocii se prezintă drept consultanți financiari pentru platformele de tranzacționare și contactează victimele de pe numere de telefon cu prefixe din Marea Britanie, Franța sau Elveția. De regulă, au un accent moldovenesc și discută despre investiții în acțiuni ale unor companii cunoscute precum Hidroelectrica, Transgaz sau Petrom.
„După ce poartă unele discuţii generale – cu privire la locul de muncă al persoanelor apelate, veniturile de care dispun, ce doresc să facă cu banii câştigaţi din investiţii – încearcă să-i convingă să investească sume din ce în ce mai mari”, atrage atenția Poliția.
Pentru a avea acces la banii victimelor, escrocii le conving să instaleze pe telefoane aplicații de control la distanță, cum ar fi AnyDesk, AirDroid sau AirDroid Business Daemon. Poliţiştii au transmis recomandarea să nu fie instalate pe telefoane astfel de programe şi oamenii să fie vigilenți și să nu dea copii după cărţile de identitate, datele cardurilor bancare sau codurile generate de aplicaţiile instalate.
Numere de telefon clonate, care par autentice
În plus, victimele pot fi sunate de pe numere de telefon clonate, care par a aparține unor instituții financiare. Escrocii se prezintă ca fiind angajați ai unei bănci și informează victimele că cineva a încercat să le acceseze conturile bancare.
Sub pretextul protecției, infractorii propun transferul banilor într-un „cont securizat”, indicat de ei. După ce victima transferă banii, escrocii pot instrui victima să dezinstaleze aplicațiile bancare de pe telefon, pretinzând că acest lucru va asigura protecția suplimentară sau va bloca accesul fraudulos. Scopul real al acestei acțiuni este să împiedice victima să verifice contul său sau să reacționeze la timp pentru a opri transferul.
Autorităţile recomandă precauție la promisiunile de câştiguri mari şi rapide.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Gabryella • 18.09.2024, 05:15
Un lucru nu pricep:daca se știu aplicațiile care duc la fraudare ,de ce nu sunt blocate definitiv și hakerii nu pot fi prinși???
manika41 • 15.09.2024, 23:03
Este incredibil cum in anul 2024 autoritatile din Romania nu pot forta compania META sa inlature aceste reclame. Un semn de impotenta crasa : reclame cu poza primului ministru, a presedintelui, etc. Burduja a depus plangere penala in APRLIE 2024. Suntem in septembrie si practica continua. Solutia : suspenda facebookul 3 zile in Romania si o sa gaseasca meta imendia solutii de a curata reclamele frauduloase. Pana nu lovesti magnificent 7 la bani... cucu.