ComenteazăCâteva mii de protestatari s-au adunat în fața Ministerului de Externe armean din Erevan, cerând demisia prim-ministrului Nikol Pașinian din cauza acordului cu Baku privind noua demarcare a frontierei.
Liderul mișcării „Tavush pentru patrie”, arhiepiscopul Bagrat Galstanyan, a cerut ministrului de externe Ararat Mirzoian, să se alăture protestatarilor.
Protestatarii au aruncat cu grenade fumigene și au avut loc ciocniri între protestatari și forțele de ordine. Potrivit Ministerului de Interne, 29 de persoane au fost reținute.
Sute de arestări au fost operate și după protestele de la începutul săptămânii, conduse de arhiepiscopul Bagrat Galstanian, care vrea să devină premier.
Nikol Pașinian a calificat procesul de delimitare şi demarcare a frontierei cu Azerbaidjanul, care a pornit din regiunea Tavuş, drept o garanţie de securitate pentru Armenia.
Protestatarii care cer demisia premierului Nikol Paşinian se adună săptămânal în capitala armeană începând cu luna aprilie.
Demonstraţiile, care sunt conduse de arhiepiscopul Bagrat Galstanian, au început ca un gest de opoziţie faţă de planul lui Pașinian de ceda patru sate părăsite către Azerbaidjan, rivalul de mult timp al Armeniei.
Deşi satele au fost predate între timp, protestele s-au transformat într-un apel mai larg pentru ca Paşinian, care condus ţara într-o perioadă în care a suferit o serie de înfrângeri în faţa Azerbaidjanului, să demisioneze.
Armenia şi Azerbaidjanul au avut o dispută teritorială după ieşirea din URSS, în special în legătură cu enclava Nagorno-Karabah, teritoriu azer care era locuit majoritar de armeni.
Vinerea trecută, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra celor patru sate din districtul Gazah, la graniţa cu Armenia, o suprafaţă de circa 6,5 kilometri pătraţi, în baza unui acord încheiat cu Erevanul.
Armenia declarase în aprilie că va returna satele nelocuite Azerbaidjanului, ceea ce, potrivit ambelor părţi, a reprezentat „o etapă importantă pe drumul către un acord de pace între Erevan şi Baku”, care se confruntă, uneori armat, de peste trei decenii.
Decizia premierului armean a declanşat proteste în ţară, demonstranţii cerându-i demisia pentru ceea ce ei consideră a fi o „trădare”.
Azerbaidjanul şi Armenia mai au, însă, şi alte dispute teritoriale nerezolvate, axate în principal pe enclave pe care cele două state doresc ca partea cealaltă să renunţe la control sau să ofere acces.