„Noi v-am tot zis!”. Cum a refuzat Occidentul să asculte țările care cunosc cel mai bine Rusia

În aceste zile, după ce Rusia a invadat Ucraina, liderii occidentali și-au dat seama că ar fi trebuit să asculte țările care au o înțelegere mult mai profundă a Kremlinului și o amintire istorică amară a violenței pe care Moscova este dispusă să o folosească pentru a-și atinge obiectivele, scrie Politico.

Înainte de asta, țările occidentale au preferat să urmeze tactica liniștirii comerciale și politice a președintelui Vladimir Putin, condusă de fostul cancelar german Angela Merkel. Această strategie s-a prăbușit spectaculos când orașele Ucrainei sunt bombardate și cetățenii săi fug din țară în masă.

„Ani întregi am fost tratați cu condescendență”

„Vest-europenii ne-au trimis la plimbare și ne-au tratat cu superioritate în ultimii 30 de ani”, a declarat, pentru Politico, europarlamentarul Radosław Sikorski (foto), fost ministru polonez al afacerilor externe. „Ani întregi, ne-au tratat cu condescendență în raport cu atitudinea noastră și ne-au spus: «Voi, central-europenii, sunteți excesiv de nervoși, suprasensibili și cu prejudecăți față de Rusia»”.

Recomandări

Ministerul Finanțelor anunță taxarea multinaționalelor care exportă profiturile prin contracte în interiorul grupului. Statul vrea să colecteze 15 miliarde de lei

Esticii spun că s-au lovit de un zid atunci când au cerut mai multe trupe NATO, au reclamat atacurile cibernetice și au îndemnat Berlinul să nu lase UE să devină ostatică a gazoductelor gigantice care pompau gaz direct în Germania.

Sikorski, ministrul de atunci al apărării, a stârnit indignare în cercurile diplomatice europene în 2006, când a îndrăznit să compare proiectul gazoductului Nord Stream din Rusia până în Germania, ocolind Polonia, cu pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, care a divizat Polonia, între naziști și sovietici.

Cu toate acestea, în timpul întâlnirilor de la Bruxelles, diplomații polonezi și baltici au descoperit că cea mai mare parte a Uniunii Europene este reticentă în a impune sancțiuni severe Moscovei, în ciuda invaziei aliatului său, Ucraina. Tabăra furioasă anti-Putin a numit opoziția la sancțiuni condusă de italieni drept „Club Med”.

O aversiune istorică

Această aversiune față de Moscova invocată de politicienii occidentali are rădăcini vechi de secole.

Recomandări

Antonia Diaconu, lider în Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor: „Nu e în interesul nimănui această vânătoare de vrăjitoare împotriva magistraților”

Polonia și-a pierdut independența în secolul al XVIII-lea în fața unei coaliții de atacatori condusă de Rusia, a luptat împotriva Rusiei în două revolte sângeroase și nereușite în secolul al XIX-lea, iar în 1920 a câștigat o victorie uluitoare asupra sovieticilor comuniști. URSS s-a răzbunat în 1939, ocupând jumătate din Polonia, impunând pedepse sângeroase, împușcând 20.000 de oameni, luând prizonieri de război și deportând sute de mii de civili și apoi supunând Polonia postbelică la patru decenii de dictatură comunistă.

În perioada interbelică, statele baltice s-au bucurat de două decenii de independență înainte de a fi anexate de Uniunea Sovietică. Mii de oameni au fost uciși și mulți alții au fost deportați în URSS. Țările au fost colonizate de ruși și abia au supraviețuit până și-au recâștigat independența după prăbușirea Uniunii Sovietice, notează publicația americană.

„Am cerut 10.000 de militari, americanilor li s-a părut scandalos”

În 2007, când Putin critica extinderea NATO, Sikorski, care în același an a devenit șeful diplomației poloneze, a început să ceară o creștere a forțelor NATO în Polonia.

„Când am cerut în repetate rânduri ca apartenența noastră la NATO să fie marcată și prin prezență fizică și am cerut doar două brigăzi, adică 10.000 de militari, soldaților americani li s-a părut scandalos. În special germanii, dar și alții s-au trezit înconjurați doar de țări prietene pentru prima dată în istorie. Și nu au simțit durerea noastră de a fi o țară de graniță, de a fi la marginea lumii democrației, a statului de drept și a securității”, a spus Sikorski, pentru Politico.

Recomandări

Pachetul 2 de austeritate, golit de conținut, pas cu pas. Variantă: 40.000 de posturi desființate. Ce se întâmplă cu pensiile magistraților

Estonienii au propriile lor amintiri din 2007. În aprilie acel an, serverele din această țară baltică au fost atacate de un val masiv de atacuri informatice pe site-uri web publice și private, ceea ce a condus de fapt ca întreaga țară să fie la pământ din punct de vedere digital timp de săptămâni.

Și estonienii au pățit-o

Aproape un milion de calculatoare au fost infectate, potrivit ministrului apărării de atunci, la scurt timp după ce a apărut un plan de mutare a „Monumentului Eliberatorilor Estoniei”, un monument sovietic din centrul capitalei Tallinn.

Deși guvernul rus a negat în mod repetat implicarea în atacuri cibernetice, Estonia nu a fost convinsă. Și mai șocant pentru oficialii din Tallinn a fost însă răspunsul primit atunci când aceștia și-au prezentat cazul altor națiuni NATO.

„Unii dintre aliații noștri europeni din NATO ne-au spus: «Nu știți despre ce vorbiți, sunteți doar rusofobi» într-un moment în care majoritatea oamenilor nu făceau distincție între un computer și un prăjitor de pâine, iar noi eram deja cea mai avansată țară din punct de vedere digital din Europa”, spune Toomas Hendrik Ilves, care era președintele Estoniei la momentul atacurilor cibernetice.

În cele din urmă, NATO a efectuat o evaluare internă și a fost de acord cu suspiciunile estonienilor.

„În general, statele baltice i-au avertizat pe colegii noștri din Occident să fie vigilenți și să nu cadă în iluzii. Disponibilitatea constantă de a menține relațiile cu Rusia, indiferent de încălcările pe care le-a comis, este ceea ce, din păcate, ne-a adus în situația de astăzi”, spune acesta.

„Ascultați-i pe oamenii care știu despre ce vorbesc”

Acum, ochii tuturor au fost deschiși asupra adevăratei naturi a lui Putin.

„Pe 24 februarie a avut loc această evoluție dramatică și asta e tot ce vedem. A fost nevoie de o invazie brutală a Ucrainei, pentru ca oamenii să se scuture în cele din urmă. Ei au văzut comportamentul anterior al rușilor, cu invazia Crimeei și invazia Georgiei, dar numai asta s-a dovedit, cred, atât de nebunesc încât până și ei au fost nevoiți să reacționeze”, spune fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves.

Potrivit acestuia, războiul care se desfășoară în prezent în Ucraina ar trebui să fie o lecție pentru Europa de Vest: „Nu duceți o politică față de Rusia fără a consulta oameni care știu mult mai multe despre asta decât dumneavoastră. Nu vă bazați pe oameni care au fost instruiți să fie diplomați, dar care nu au nicio idee despre tiparele de comportament rusești”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE