Noile facturi la curent îi bulversează pe români. „Liberalizarea asta e o hoție!”

O factură de 130 de lei pentru „câteva becuri în casă și o mașină de spălat” a primit în poștă domnul Ioniță luna asta. Nu a înțeles de ce trebuie să scoată din buzunar de două ori mai mulți bani decât înainte. În ochii multor români de rând, liberalizarea pieței energiei a adus doar două lucruri: scumpiri pe care nu le înțeleg și o neîncredere într-un guvern care, spun unii dintre ei, se preocupă mai mult de luptele din interiorul PNL. 

La imaginea mai puțin fericită a contribuit și faptul că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a avut la dispoziție un an întreg să pregătească liberalizarea de la 1 ianuarie 2021, însă comunicarea către consumator a fost mai degrabă deficitară. A doua majorare de preț a venit de la 1 iulie, odată cu scumpirea gazelor cu până la 20%. 

Liberalizarea permite consumatorilor, printre altele, să își schimbe furnizorii, tot așa cum aceștia își pot schimba operatorul de telefonie. În teorie, concurența mai mare dintre furnizori ar trebui să ducă la prețuri mai mici și oferte mai bune pentru consumatori, însă mulți români s-au plâns că facturile demonstrează altceva. 

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Cum simt românii de rând scumpirile 

3,75 de milioane de români își schimbaseră contractul la energie electrică în prima jumătate a acestui an, conform datelor ANRE. Cu toate astea, ANRE a înregistrat doar 10.000 de reclamații în aceeași perioadă. Intervievați de ziar, cei mai mulți au mărturisit că și-au păstrat vechiul furnizor. Unii au făcut sesizări către ANRE, alții consideră că „se luptă cu morile de vânt”.  

Pensionarii se arată cei mai afectați de liberalizare și declară că nici nu au înțeles exact de unde vin scumpirile, deși consumul lor a rămas la fel ca în trecut. „O să ajungem să stăm la lumina lumânării.” 

„Pentru ce măresc prețurile? Să știm și noi de ce ni se ia banul din buzunar”

Domnul Ioniță, în vârstă de 63 de ani, spune că nu i-a dat nimeni nicio explicație. 

„Am simțit o creștere foarte mare, de la 60-70 de lei la 120-130 de lei. Am doar câteva becuri în casă și o mașină de spălat. Am făcut și plângere la ANRE, dar n-am primit niciun răspuns”, se revoltă bărbatul, care spune că nu și-a schimbat contractul. 

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Ar trebui să-i tragă cineva la răspundere pe acești furnizori, pentru ce măresc prețurile? Să știm și noi de ce ni se ia banul din buzunar.

Domnul Ioniță, 63 de ani:

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a anunțat într-o intervenție la Digi24 că de marți, 1 septembrie, au început controalele ANRE și ANPC la furnizori și îi încurajează pe consumatori să facă sesizări către autorități sau furnizori.

„Mi se pare aberant!”

Marian intervine în discuție fără să-și mascheze supărarea: „Dar cum vi se pare ca salariul să rămână pe loc, iar scumpirile să crească? Sunt oameni care iau zeci de mii de euro lunar, iar prăpădiții se chinuie cu o pensie de 800 de lei. Oamenii bolnavi, cu handicap, iau 200, 300 de lei pensie. Omul acela, fără o mână, merită pensie specială, nu gunoaiele astea parlamentare care dorm pe ei”.

Pensiile mici și scumpirile rămân ofurile cele mai adânci ale românilor. „Parlamentarii au făcut scumpirile după salariile lor, nu după ale noastre. De la ei pleacă tot, vă spun fără niciun regret”, continuă bărbatul. 

„Au fost prețuri surpriză”

De la 50-60 de lei la peste 100 de lei e totalul de pe factura de curent a Domnicăi, o pensionară de 63 de ani. A rămas la Enel, dar n-are încredere în furnizor. 

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

„Oricum, ei pot să spună că în februarie, la data schimbării contractului, era un preț, dar dacă s-a liberalizat piața, ei pot mări prețul de câte ori vor. Fără să ne consulte pe noi. Au fost prețuri surpriză. N-am făcut nicio sesizare, e o luptă cu morile de vânt aici”. 

Ministrul Virgil Popescu a afirmat însă la Digi24 că furnizorii nu au voie să mărească prețul energiei dacă au stabilit un preț fix timp de un an, astfel că cei găsiți în ilegalitate vor plăti amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. 

Nici lui Lucian liberalizarea pieței energiei nu i se pare altceva „decât o păcăleală”. E sigur că cei care și-au schimbat contractele vor avea de suferit. 

„Este o strategie bine pusă la punct de către guvernanți cu rechinii din Energie. Dacă întrebi furnizorul să-ți facă un calcul, îți face, dar dacă te uiți mai atent pe cifre, îți dai seama că e o hoție. Liberalizarea nu-și are rostul, ea este sinonimă cu mărirea, deși n-ar trebui. E concurență la furat!” 

„Liberalizarea s-a făcut haotic”

Rafael nu-și amintește să fi simțit în cei 50 de ani de viață o asemenea scumpire. Susține că factura de la 60 de lei a crescut la 80 de lei, deși și-a negociat un contract încă din ianuarie. Vina, în opinia sa, stă pe umerii premierului Cîțu.  

„Din câte știu eu, fiind pandemie, deci o situație specială, premierul Cîțu putea să dea ordonanță de urgență și nu se ridica niciun preț. Acum e prea târziu. Mi se pare că liberalizarea s-a făcut haotic și nimeni nu mai are niciun control. ANRE nu mai are nicio putere”, mărturisește Rafael.  

„Când o să-mi pot pune un panou solar pe bloc, îmi voi schimba contractul”

O parte dintre oamenii care au vorbit cu reporterii Libertatea spun că n-au resimțit niciodată o schimbare atât de evidentă. Florin, 42 de ani, nu înțelege cum ultima factură s-a dublat, tocmai la un apartament nelocuit: 

„Abonamentul la Electrica era de 30 și ceva de lei, acum a venit 85 de lei. N-am primit nicio justificare, pur și simplu au crescut prețul. Când o să-mi pot pune un panou solar pe bloc, îmi voi schimba contractul. Până atunci, văd că toți cer la fel de mult. Nu cred că am mai simțit asemenea diferențe în altă perioadă”. 

„La iarnă va fi tragic, mă aștept la scumpiri și mai mari”

Ultimele ierni cu lungi perioade fără căldură și apă caldă au lăsat o amprentă asupra românilor, chiar și peste cei care s-au lovit de asta în comunism. La 70 de ani, lui Sandu îi e teamă de cum va arăta iarna asta și e revoltat pe „președinte și guvernul lui, parlamentul lui”. 

Acum, toată lumea e focusată pe alegerile din PNL. Nu vedeți, se bat între ei, doamnă! La iarnă va fi tragic, mă aștept la scumpiri și mai mari. Sperăm să ne descurcăm, așteptări nu mai avem de la guvern.

Sandu, 70 de ani:

„Vor ieși oamenii în stradă”

Încrezătoare în vechii furnizori, Maria, 66 de ani, a ales să nu-și schimbe contractul. Crede că noii furnizori „vor să profite și să facă bani pe spinarea oamenilor”. E sigură că „oamenii vor ieși în stradă”, dacă nu vor putea să-și mai plătească facturile. 

La terasa de mici de la Obor l-am întâlnit și pe Daniel. E unul dintre cazurile fericite, spune el. Nu și-a schimbat contractul, iar factura nu i-a fost modificată pe plus până acum. La fel ca el este și doamna Sica, îngrijorată mai degrabă „dacă o să ne dea Nicușor Dan căldură și apă caldă la iarnă”.

Cauzele scumpirilor la energie electrică

Potrivit oficialilor Băncii Naționale a României (BNR), există două cauze care au generat scumpirile din energie: revenirea economiei după criza generată de pandemie și liberalizarea. Creșterea economiei a dus la creșterea consumului, ceea ce mai departe a dus la creșterea prețurilor pe bursa energiei.

Liberalizarea prost făcută. Adrian Vasilescu, consilier de strategie în cadrul BNR, a declarat recent că în piața energiei este „un dezmăț” și a spus că trebuie să intervină Consiliul Concurenței.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, actual membru în boardul Institutului European pentru Tehnologie şi Inovare, a criticat de mai multe ori ANRE pentru modul în care a făcut liberalizarea. A spus că ANRE este folosită pentru „sinecuri”, că dă dovadă de dezinteres față de consumatori și a cerut integrarea acesteia în Consiliul Concurenței.

Seceta. Încălzirea globală este o altă cauză a creșterii prețurilor la energie, după ce seceta a făcut ca producția hidro să scadă, la fel ca și cea eoliană, în lipsa vântului. România este acum importator net de energie (cumpărăm mai mult decât exportăm). Țara noastră importă aproximativ 10% din consum.

Certificatele de emisii. O altă cauză a scumpirii energiei este creșterea costurilor pentru unii producători. Mai exact, marile termocentrale trebuie să integreze acum costurile cu certificatele de dioxid de carbon pe care trebuie să le cumpere. Achiziția acestora este obligatorie și este impusă de către Uniunea Europeană prin pachetele legislative care abordează schimbările climatice.

Lipsa investițiilor. În fine, o altă cauză pentru prețurile mari o constituie lipsa investițiilor în capacități noi de producție. Cea mai mare parte a centralelor din România provine din perioada comunistă, iar acestea nu sunt la fel de eficiente precum cele noi, cu tehnologie modernă. 

Ce ar trebui făcut, potrivit unui fost ministru

Conform lui Răzvan Nicolescu, România ar trebui să aibă patru priorități în energie: 

1. Reluarea investițiilor, mai ales în capacități noi de producție; 
2. Un model de piață funcțional la gaz și energie electrică;
3. Un program agresiv de eficiență energetică la consumatori; 
4. Reformarea instituțiilor din domeniu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro