ComenteazăCuprins:
Este vorba de introducerea de contribuții de sănătate pentru cei cu pensii mari, o taxă de poluare și eliminarea unor facilități fiscale pentru micile firme, la care se adaugă o serie de taxe consulare și culturale.
În schimb, taxa de lux, despre care s-a discutat intens în perioada formării coaliției PSD-PNL-UDMR, nu figurează în programul de guvernare.
10% pentru pensiile de peste 4.000 de lei
Prima dintre aceste taxe este introducerea contribuției de sănătate pentru pensionarii care au pensii mai mari de 4.000 de lei. Aceasta urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022.
Expertul fiscal Adrian Bența consideră că este normal ca pensionarii cu pensii mari să contribuie la fondul de sănătate.
„Dacă ai o pensie de peste 4.000 de lei poți contribui ca orice salariat. Pensia medie este de circa 1.700 de lei, deci aici îi prinde pe cei cu pensii speciale”, a declarat Bența, pentru Libertatea.
Taxă de poluare pentru autoturisme
O altă taxă este menționată la capitolul transporturi, unde sunt citate o serie de reforme din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Una dintre acestea se numește „Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/Decarbonizarea transportului rutier în linie cu principiul «poluatorul plătește»”, iar sub egida acesteia este prevăzută intrarea în vigoare a unui nou sistem de taxare pentru camioane și o taxă mai mare pentru deținerea de vehicule poluante.
Intrarea în vigoare a legii pentru implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distanței pentru vehiculele grele (camioane) și introducerea de taxe mai mari pentru deținerea în proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului taxării ecologice.
Programul de guvernare:
Nu este prevăzută o dată anume pentru această măsură.
Adrian Bența spune că cel mai ușor ar fi ca taxa de poluare să fie inclusă în prețul carburantului: „Taxa de poluare este logică, europeană, dar eu o văd la pompă. Este fosta taxă de primă înmatriculare, dar în privința ei, Uniunea Europeană ne-a spus că nu trebuie să fie discriminatorie”.
Ținta pe multinaționale
O altă măsură prevăzută în document este transpunerea imediată a prevederilor inițiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, despre care spune că va reduce substanțial evaziunea fiscală.
Un număr de 130 de state ale lumii au ajuns în vară la un acord pentru introducerea unei taxe minime de 15% aplicată global multinaționalelor.
În România, impozitul pe profit plătit de companii este de 16%.
Mai puține facilități pentru microîntreprinderi
O a treia prevedere este la capitolul finanțe, unde se precizează „intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi”.
Microîntreprinderile plătesc un impozit pe venit care se situează între 1% și 3%, în funcție de numărul de angajați. Acestea au și un prag de venituri de cel mult un milion de euro pe an.
Economedia.ro scria în data de 1 noiembrie că în programul de guvernare propus anterior de către premierul desemnat Nicolae Ciucă, atunci când dorea să conducă un guvern minoritar, se menționa o măsură similară. Conform sursei citate, intenția era de reducere a pragului de un milion de euro.
Guvernul actual va fi condus tot de către Nicolae Ciucă, dar alături de PNL și UDMR se află și PSD.
La nivelul microîntreprinderilor, este vorba de cele cu afaceri mari, între 500.000 și un milion de euro, pe care vor să le treacă la impozit pe profit de 16%.
Adrian Bența:
De multe ori acest regim este folosit și pentru a înlocui, de fapt, plata salariilor, veniturile fiind disimulate sub forma unei firme. În acest fel se evită plata contribuțiilor.
În cazul salariilor, se aplică contribuții de pensii de 25%, contribuții de sănătate de 10% și impozit pe venit de 10%.
Bența spune că în continuare vor exista oameni care vor fi plătiți „pe firmă”.
Muncă versus capital
Programul de guvernare menționează totodată regândirea taxării. Potrivit documentului, „o analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară și ar trebui realizată în parteneriat cu mediul socio-economic”.
O altă prevedere menționează includerea în costurile de producție ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfășurarea activității economice generatoare de venituri.
Vor fi eliminate astfel costuri precum cele cu mașina sau locuința de serviciu.
Ca efect, vor scădea costurile de producție, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor și astfel va crește baza de impozitare.
Programul de guvernare:
Taxe consulare pentru străini
Ministerul Afacerilor Externe menționează, la rândul său, introducerea de tarife pentru prestarea în regim de urgență a serviciilor consulare pentru cetățenii străini.
În continuare, nu vor fi percepute taxe consulare pentru prestarea serviciilor solicitate de cetățenii români în regim normal.
Timbrul Monumentelor Istorice
Programul mai prevede și „reglementarea sistemului de colectare a taxei Timbrul Monumentelor Istorice, în vederea creșterii finanțării pentru a sprijini activitățile de protejare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice”.
Timbrul respectiv este deja în vigoare și se percepe de la operatorii economici, editorii de vederi sau producătorii de bunuri, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi asupra imobilelor și a monumentelor istorice construite în zone protejate.
Acesta este de 2% din veniturile obținute prin vânzarea de cărți poștale sau broșuri ce prezintă monumente, biletele de intrare sau taxele de filmare și fotografiere, potrivit Institutului Național al Patrimoniului.
Din sumele colectate se finanțează protejarea sau restaurarea monumentelor.
Fiscul strânge șurubul
Programul de guvernare al noii coaliții mai include și creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea mărfurilor cu risc fiscal ridicat, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și eficientizarea controlului antifraudă în comerțul electronic.
De asemenea, se dorește consolidarea compartimentului din cadrul Fiscului care verifică prețurile de transfer. Acestea sunt folosite, de regulă, de multinaționale; spre exemplu, compania din România cumpără marfă de la compania-mamă din Franța sau Germania sau de la o subsidiară a acesteia din altă țară.
Concomitent, documentul menționează și orientarea verificărilor, în mod prioriar, către firmele cu risc fiscal ridicat.
„Lista albă” a celor care își plătesc corect taxele
La capitolul privind Fiscul se mai menționează și notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularități ce ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe.
De asemenea, Fiscul vrea să realizeze o „listă albă” cu contribuabilii care și-au declarat obligațiile și le-au achitat la scadență.
Bența: „Cârpim pe ici, pe colo”
Consultantul fiscal Adrian Bența spune, referitor la aceste taxe și contribuții, că Guvernul „o ia încet-încet, de la cei cu bani”, pentru a compensa din cheltuielile previzionate.
„Cârpim pe ici, pe colo, ca să avem pe ici, pe colo”, spune acesta.
El se referă la faptul că Guvernul a promis creșterea pensiilor, a pensiei minime și a salariului minim de anul viitor. Bența spune că România va consemna deficite bugetare mari în toți anii care vor urma, iar statul se va împrumuta pentru a susține cheltuielile.
Ce nu apare: taxa pe lux și eliminarea facilităților pentru IT și construcții
În programul de guvernare nu apare însă „taxa pe lux”, discutată recent.
Sorin Grindeanu, vicepremier PSD și ministru al transporturilor în guvernul Ciucă, afirma în data de 10 noiembrie că partidul său a propus taxarea luxului.
Toate ţările civilizate au o asemenea taxare a luxului. Vrei iaht, plăteşti în plus.
Sorin Grindeanu:
De asemenea, Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirma în data de 14 noiembrie că PSD nu a renunțat la „taxa de solidaritate” și spunea că ar putea fi taxate veniturile excepționale și activele de lux.
„Există active de lux în România şi noi considerăm că trebuie impozitate. Există venituri excepţionale. Dacă ajungi să câştigi din venituri excepţionale, ca persoană fizică, peste un milion de euro, vă dau un exemplu, e normal să existe o taxă de solidaritate. Este peste tot în lume”, declara Marcel Ciolacu.
Aceasta nu apare însă în document.
Concomitent, PNL anunțase din septembrie că vrea să elimine scutirile de care se bucură IT-știi, cercetătorii și constructorii. Programatorii și cercetătorii sunt scutiți de impozitul pe venit de 10%, în vreme ce în construcții au fost eliminate impozitul pe venit de 10% și contribuția de sănătate de 10%, astfel încât salariul minim să fie de 3.000 de lei în domeniu.