Noile tehnologii le permit soldaților să controleze armele cu gândul, de la mii de kilometri. Cât de etice sunt astfel de dispozitive?

Se consideră acest scenariu: unui soldat i se injectează în sistemul sangvin un nanodispozitiv computerizat, care poate fi ghidat, cu ajutorului unui magnet, până în creier. Cu antrenamente, soldatul va putea astfel să controleze sisteme de armament aflate la mii de kilometri distanță folosindu-și doar gândurile.

Cu un nanocomputer similar implantat în creier, frica și anxietatea soldatului ar putea fi suprimate, pentru ca acesta să fie mai eficient în luptă.

În plus, un dispozitiv dotat cu AI (inteligență artificială, n.r.) ar putea să coordoneze comportamentul soldatului, oferindu-i cele mai bune opțiuni de luptă într-o anumită situație.

Acest scenariu nu e desprins dintr-un roman SF, ci face parte din evoluțiile prezente ale neurotehnologiei, scriu în The Conversation Nancy Jecker, profesoară de bioetică, și Andrew Ko, profesor de neurochirurgie, amândoi de la universitatea din Washington.

Capacitatea de a mișca lucrurile cu ajutorul gândurilor

Interfețele creier-computer (cunoscute drept BCI) reprezintă tehnologii care decodifică și transmit semnalele cerebrale către un dispozitiv extern pentru a produce o acțiune dorită. Cu alte cuvinte, utilizatorul trebuie doar să se gândească la ce dorește să facă, iar computerul va face lucrul respectiv în locul lui. 

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

În prezent, aceste interfețe sunt testate la oamenii ce suferă de afecțiuni neuromusculare, pentru a-i ajuta să-și recupereze funcțiile de bază, precum comunicarea și mobilitatea. 

Compania lui Musk lucrează la crearea de abilități telepatice

Totuși, considerentele etice nu au ținut pasul cu știința. În vreme ce filosofii au cerut o cercetare mai etică a modificării neuronale în general, multe chestiuni practice legate de BCI nu au fost luate în calcul.

Beneficiile BCI depășesc riscurile unui proces de hacking al creierului, furtului informatic și controlului comportamentului? Ar trebui BCI folosit pentru a reduce sau a spori anumite emoții? Și ce efect ar avea BCI asupra identității personale și asupra sănătății mintale ale utilizatorilor? Pentru cei doi profesori universitari din SUA, aceste întrebări sunt esențiale. Rezolvarea aspectelor etice ale folosirii acestei tehnologii, înainte ca ea să fie implementată, ar putea preveni potențialele pagube produse, susțin autorii.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

De exemplu, Neuralink, o companie fondată de Elon Musk, dezvoltă un implant cerebral pentru oamenii sănătoși, pentru ca ei să poată comunica telepatic (wireless) cu oricine are un implant similar.

Modificarea neuronală în armata SUA

În 2018, o agenție militară a SUA a lansat un program de dezvoltare a „unei interfețe neuronale portabile sigure, capabilă să citească și să scrie în mai multe puncte ale creierului simultan”. Scopul e de a produce BCI nechirurgical, pentru ofițerii care se ocupă de securitatea națională, până în 2050.

De pildă, un soldat dintr-o unitate a forțelor speciale ar putea folosi BCI pentru a trimite către și a primi gânduri de la un coleg și un comandant, într-o formă directă a comunica trilateral, ce ar permite actualizări în timp real și un răspuns mai rapid la amenințări.

Armata SUA a recunoscut că „percepțiile publice și sociale negative vor trebui depășite” pentru a implementa cu succes tehnologia BCI, însă nu a fost deschisă o dezbatere publică asupra eticii folosirii tehnologiei, scriu autorii. 

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

Un argument în favoarea folosirii BCI vine din perspectivă utilitaristă. Îmbunătățirea abilităților soldaților ar putea însemna „binele suprem” prin creșterea capacității de apărare a națiunii și protejarea activelor militare. Apărătorii acestei idei susțin că noile tehnologii, precum BCI, sunt echivalente, din perspectivă morală, cu alte forme acceptate de îmbunătățire a creierului – cum e cofeina, care crește viteza de procesare a creierului și ajută memoria.

Alții consideră că acest argument are lacune. În vreme ce procedurile medicale sunt menite să ajute pacienții, folosirea acestor tehnologii în domeniul militar are scopul de a ajuta o națiune să câștige războaie. În acest proces, tehnologia BCI ar putea intra în conflict cu drepturile individuale, precum cel de a fi sănătos mental și emoțional. Problematică e și posibilitatea soldaților de a refuza să folosească BCI. 

Urmărește-ne pe Google News