ComenteazăEfectele se vor vedea peste câţiva ani
Sute de mii de bucureşteni sunt în pericol după ce norul uriaş de dioxină degajat de incendiul de acum trei zile, de la depozitul de cauciucuri din Pipera, a traversat Capitala acoperind cartiere întregi în numai o oră. Specialiştii spun că nu există leac împotriva dioxinei şi că efectele ei se vor vedea peste câţiva ani.
O oră! Atât i-a luat norului toxic să ajungă în cartiere precum Giuleşti, Militari, Agronomie sau Pajura. Potrivit specialiştilor, sute de mii de locuitori din aceste zone au fost afectaţi de dioxina (o substanţă extrem de periculoasă) eliberată în aer în urma incendiului de la depozitul de anvelope ce a avut loc sâmbătă noapte, în cartierul Pipera.
“Vântul a bătut cu patru, cinci metri pe secundă, în orele acelea, dinspre nord-est înspre nord-vest. Norul a traversat Bucureştiul şi a ajuns deasupra cartierelor din zona menţionată (n.r. – nord-vest) în ceva mai mult de o oră. După un timp, s-a risipit”, ne-a declarat Meda Georgescu, specialist în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Şi mai grav este faptul că, odată inhalată, dioxina rămâne în organism şi favorizează apariţia cancerului mamar sau al celui testicular.
“Omul nu se poate apăra împotriva acestei substanţe. După cunoştinţele mele, astfel de analize nu se fac în România şi nici chiar în Europa. Dioxina se depune în grăsimile umane, iar efectele se vor vedea în câţiva ani. Trebuie monitorizate şi animalele din zona afectată”, avertizează Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Firma a fost amendată
În noaptea de sâmbătă spre duminică, depozitul de cauciucuri a luat foc. Pompierii nu au reuşit nici acum să stingă toate focarele. În clădirea cu pricina erau oeinute, pe lângă anvelope, şi cerneală tipografică şi adezivi.
Reprezentanţii firmei Rotis Lux SRL al cărei depozit a ars au fost amendaţi cu 60.000 de lei de către inspectorii Gărzii de Mediu.
Vai mama noastră! N-avem aparatură pentru depistarea dioxinei
În România nu există aparatură pentru monitorizarea dioxinei. Cel puţin aşa susţin specialiştii din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti care au luat probe din aer după dezastrul ecologic de acum trei zile.
“Am trimis un autolaborator în zonă care a făcut prelevări de probe cu aparatura din dotare pentru poluanţii ceruţi de UE. Nu au fost înregistrate depăşiri. În schimb, pentru dioxină nu există aparatură”, ne-a dezvăluit o sursă din cadrul APM Bucureşti.
Şi-a salvat copiii din flăcări
O fetiţă de patru ani şi frăţiorul ei, în vârstă de opt ani, din Iaşi, au fost salvaţi în ultima clipă dintr- un incendiu care le-a cuprins locuinţa. Se pare că părinţii celor doi copii au plecat la biserică şi i-au încuiat pe cei mici în casă.
Fetiţa a fost cea care a găsit chibriturile şi s-a jucat cu ele. În câteva minute, flăcările s-au întins pe covor, apoi au cuprins toată casa. Chiar atunci s-au întors şi părinţii, iar mama, fără să mai stea pe gânduri, s-a aruncat în flăcări şi şi-a salvat micuţii. Din fericire, atât ea, cât şi cei doi copii sunt acum în afara oricărui pericol.
Şi nemţii au păţit-o! Uite ce măsuri au luat ei!
În decembrie anul trecut, în urma unui incendiu devastator de la un depozit de cauciucuri din Soltau, Germania, autorităţile s-au mobilizat şi i-au sfătuit pe oameni cum să se protejeze de efectele dioxinei:
În timpul curăţeniei din locuinţe şi din curţi cetăţenii erau sfătuiţi să evite sub orice formă contactul cu cenuşa rezultată în urma incendiului.
Apa utilizată pentru curăţare să fie pe cât posibil strânsă şi aruncată în canalele speciale pentru apă murdară, mai ales în situaţiile în care au fost folosite substanţe pentru curăţare (de exemplu săpun).
Tot pământul din grădini, folosit pentru cultivarea legumelor, trebuia săpat şi amestecat cu altul care nu conţinea substanţe toxice.
Până în primăvara acestui an, iarba care era tunsă din grădini trebuia aruncată la gunoi sau în saci, nu în recipientele speciale pentru gunoi bio-degradabil, cum se făcea de obicei.
Legumele care nu fuseseră recoltate până la incendiu urmau să fie aruncate la gunoi.
Nisipul de joacă din locuri publice, dar şi private, trebuia schimbat. Pentru că urmele substanţelor toxice nu erau semnalate decât la suprafaţă, era suficient să fie înlocuit doar stratul de deasupra.
Toate obiectele folosite pentru curăţenie (mănuşi, cârpe etc.) urmau să fie aruncate la gunoi, nicidecum refolosite.