Ca să-și atingă obiectivul și tinerii săi să dobândească abilități care să-i ajute pe o piață a muncii tot mai extinsă, diversă și pretențioasă, Norvegia ar trebui să cheltuiască doar cu bursele studenților din străinătate 1,1 miliarde de euro pe an, de la aproximativ 330 de milioane acum.

Conform bugetului de stat pe 2021, țara noastră cheltuiește cu toată „Educația universitară și post universitară din România” 6,2 miliarde de lei, echivalentul a 1,3 miliarde de euro. Asta la o populație de peste 3 ori mai mare decât a Norvegiei, regatul scandinav având 5,3 milioane de locuitori.

Ce urmărește Norvegia cu această finanțare a studiilor tinerilor săi la universitățile de afară?

Le vor permite și să muncească dacă au bursă, ceea ce până acum nu era posibil

Studenții de la toate specializările vor beneficia de pe urma noii strategii pe care o pregătește guvernul norvegian, scrie University World News. Tinerii vor putea opta dacă își doresc să treacă prin această experiență sau nu și urmează o dezbatere parlamentară în cadrul căreia politicienii trebuie să vină cu idei de oportunități pentru ca aceștia să fie încurajați să facă o escapadă academică peste hotare.

Totodată, norvegienii vor trebui să introducă o excepție în legea deja existentă ca să le permită studenților să poată și să aibă un job part-time peste hotare, în paralel cu beneficiile de stat pe care le vor primi. Ideea este ca toți tinerii, indiferent de posibilitățile materiale, să poată pleca în afară la cele mai bune universități.

Și universitățile trebuie să se internaționalizeze, li se pun obiective clare

În prezent, doar 16% dintre studenții norvegieni aleg o universitate din afară, în condițiile în care ținta era de măcar 20%, atunci când au aderat la Procesul Bologna. Pandemia a stricat și mai mult planurile tinerilor de a călători, fiindcă a însemnat diferite probleme de ordin practic și nici nu au avut suportul necesar. În plus, și costurile au devenit mai mari.

În prezent, Norvegia cheltuiește 330 de milioane de euro pentru a-i susține pe cei 16% dintre studenții care merg în afară, așa că un target de 50% ar însemna mult prea mult pentru bugetul de stat, spun opozanții măsurii.

Totodată, își propun să facă și din universitățile norvegiene o atracție pentru străini. Acum, în Norvegia vin să studieze cu precădere chinezi, suedezi, nemți, danezi, sirieni, nepalezi, indieni și iranieni.

„Trebuie să gândim strategic către țările unde studenții noștri vor să studieze și din care țări să atragem noi studenți. În primul rând, vom avea așteptări clare de la universitățile și colegiile noastre. Trebuie să integreze internaționalizarea în toată activitatea lor”, a spus ministrul cercetării și învățământului superior, Henrik Asheim.

Practic, finanțarea studenților va fi către anumite țări alese, fiindcă în prezent studenții norvegieni merg în special în țările vorbitoare de engleză și acest lucru ar trebui să se schimbe. 

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News