Cuprins:
Această descoperire oferă noi indicii despre vechea climă a Planetei Roșii și despre potențialul eventual de locuire al Planetei Roșii, scriu cei de la Space.com.
Ce sunt carbonații și de ce sunt importanți
Carbonații sunt minerale care se formează când dioxidul de carbon interacționează cu apa și rocile. Prezența lor indică existența unor condiții de mediu favorabile, în trecutul îndepărtat.
Deși carbonații au mai fost observați pe Marte, noile date furnizate de Curiosity adaugă detalii interesante. „Datele ne spun că planeta a fost locuibilă”, a declarat Ben Tutolo, autorul principal al studiului și profesor la Universitatea din Calgary.
Mineralele descoperite s-au format probabil în condiții extrem de uscate, prin reacții chimice între apă și rocă, urmate de evaporare.
Acest proces indică o perioadă în care Marte avea o atmosferă suficient de densă, bogată în dioxid de carbon, pentru a susține apa lichidă la suprafață.
Importanța sideritei
Un mineral remarcabil în noua descoperire este sideritul, un carbonat bogat în fier găsit în cantități surprinzător de mari, între 5 și 10% din greutate.
„Implicațiile mai complexe sunt că planeta a fost locuibilă până într-un anume moment, însă apoi, pe măsură ce dioxidul de carbon care încălzea Marte a început să se precipite sub formă de siderit, probabil că a afectat capacitatea planetei de a rămâne caldă”, a explicat Tutolo.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bc7c3d8f4eaff01872d9ef866ad42d15.webp)
Prezența oxihidroxizilor de fier în aceleași depozite sugerează că Marte ar fi putut avea cândva un ciclu al carbonului funcțional, similar cu cel de pe Pământ.
Comparând descoperirile lui Curiosity cu datele orbitale, oamenii de știință sunt de părere că straturi similare de pe întreaga planetă ar fi putut capta până la 36 milibari de dioxid de carbon atmosferic, suficient pentru a schimba dramatic clima lui Marte.
Legătura cu datele înregistrate pe Pământ
Această descoperire de pe Marte are legături strânse cu cercetările efectuate pe Pământ. Tutolo explorează modalități de combatere a schimbărilor climatice prin transformarea dioxidului de carbon produs de om în minerale carbonatice stabile.
„Ceea ce încercăm să facem pe Pământ pentru a combate schimbările climatice este ceva ce natura ar fi putut face deja pe Marte”, a spus el.
„Studierea mecanismelor de formare a acestor minerale pe Marte ne ajută să înțelegem mai bine cum putem face acest lucru aici”.
Studiul datelor de pe Marte, folosit pentru combaterea schimbărilor climatice de pe Pământ
Cercetătorii speră că înțelegerea proceselor care au dus la dispariția atmosferei dense a lui Marte ne va ajuta să protejăm mai bine mediul terestru.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_81b505c4f2d6ddf9664aaedcb496e176.jpg)
Studiul colapsului perioadei calde și umede de la începuturile lui Marte ne arată, de asemenea, că „habitabilitatea” este un lucru foarte fragil.
Această descoperire deschide noi perspective în căutarea vieții antice pe Marte și în înțelegerea evoluției climatice a planetelor. Cercetătorii continuă să analizeze datele furnizate de Curiosity pentru a obține mai multe informații despre trecutul geologic al lui Marte și potențialul ei de a fi susținut viața în trecutul îndepărtat.
Urmărește Live Text Alegeri Prezidențiale turul 2 și vezi care este prezența la vot în finala Nicușor Dan vs. George Simion!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0320cd177a7512d93eccc74b56464446.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_e03ced9cf41737f5936aae9c77445602.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_17b463b3244cc323092db0c01bf8cb80.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6a2a4164866181bb3baed710a1c869a7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_30650e5a7ff131bc18e3e9d6f76d5803.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2ba87031ea4030263850456faf67120f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_6564cca5f4b3478d584880edf88f7ee3.jpg)