ComenteazăPe 29 martie, judecătorii au decis sesizarea Curții Constituționale cu șase excepții de neconstituţionalitate invocate din oficiu de către instanţă, dar şi de inculpaţii Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Mugurel Florescu şi Virgil Măgureanu, scrie Agerpres.ro.
Totodată, a fost admisă o cerere de sesizare a CCR invocată de Viorel Ene, preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadei 13 – 15 iunie 1990 din România. În schimb, ÎCCJ a respins alte excepții ridicate de Teodor Mărieş şi Asociaţia 21 Decembrie 1918, Ene Viorel şi Asociaţia Victimelor Mineriadei 13 – 15 iunie 1990 din România, precum şi cereri formulate de mai multe părţi vătămate, noteaăz sursa citată.
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Nou termen în dosarul „Mineriada”, la Instanța Supremă. Ion Iliescu e acuzat că a ordonat evacuarea în forță a manifestanților din Piața Universității
Potrivit procurorilor, militari, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autorităţile statului au decis să pornească un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice, în contradicţie cu puterea politică de la acel moment.
Anchetatorii susțin că în atac au fost implicate ilegal forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Atacul a avut loc în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990. Patru persoane au fost împușcate mortal, iar alte 1.388 au fost rănite. Totodată, un număr total de 1.250 de persoane au fost private de libertate din motive de ordin politic.
Peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele. Acolo au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Ca urmare a deciziei luate de președintele CPUN, premier, vicepremier, conducători ai instituțiilor de forță, precum și de persoane din conducerea FSN, în Piața Universității au fost aduși muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti (IMGB), coordonaţi de directorul acesteia.
Muncitorii au agresat fizic persoanele pe care le-au întâlnit în zona Institutului de Arhitectură, apoi au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.
Acțiunile întreprinse de autorități au stârnit o ripostă violentă din partea opozanților, astfel căt au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi SRI, notează sursa citată.
Potrivit procurorilor, forțele de ordine au făcut uz de armă cu muniție de război. În aceste împrejurări au fost împușcate mortal patru persoane, iar alte trei au fost rănite, de asemenea, prin împușcare.
Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.
Potrivit Agerpres, Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Citește și Cum a fost interzis Cristian Țopescu de Elena Ceaușescu. Timp de șapte ani a stat departe de televiziune