ComenteazăExistă o doctrină filosofică şi teologică mai puţin cunoscută: escatologia, care în greceşte înseamă “es-chata” = “ultimele lucruri” şi logos = “studio”, “învăţătură”, adică studiul despre destinul final al lumii. E clar că omul, încă din Antichitate, s-a gândit la sfârşitul acestei lumii. Nu există credinţă sau religie pe această planetă care să nu vorbească despre un final apocaliptic. Dovada o reprezintă însuşi mitul Atlantidei, insula legendară dispărută fără urmă. Platon, Timaios şi Critias afirmă fără urmă de îndoială că Atlantida, în urma unor catastrofe naturale – cel mai probabil un cutremur – s-a scufundat în ocean.
Cutremurul este una din modalităţile prin care v-a dispărea lumea. În civilizaţia aztecă, această lume este sortită să dispară în urma unui cutremur uriaş, când vor apărea monştrii din Apus. Turnul Babel cade tot printr- un seism divin!
O spune şi Noul Testament, iar singura dată, în Apocalipsa, când locuitorii pământului dau slavă lui Dumnezeu e în urma unui cutremur: “Şi în ceasul acela s-a făcut cutremur mare şi a zecea parte din cetate s-a prăbuşit şi au pierit în cutremur şapte mii de oameni, iar ceilalţi s-au înfricoşat şi au dat slavă Dumnezeului cerului” (Apocalipsa: 11,13).
Nu sunt bigot, dar cutremurul distrugător din Japonia, dincolo de compasiunea pentru victime, mă duce cu gândul la sfârşitul lumii. Care va dispărea, după cum spun toate cărţile sfinte, ca urmare a unei catastrofe naturale: cutremur, un alt potop ca al lui Noe (tsunami?), pucioasă căzută din cer sau cine ştie ce… Poate vom urmări sfârşitul lumii la televizor, în direct! Atunci să vezi rating! Ţineţi aproape!