Noua formă a proiectului privind interzicerea reclamelor la jocurile de noroc. Surse: Președintele Ligii Profesioniste de Fotbal i-a convins pe cei din PSD să își retragă semnăturile

Proiectul de lege va fi discutat marți în Senat în Comisia Juridică și cea de Cultură. Dacă primește voturile necesare, miercuri urmează să intre plenul Senatului, prima cameră sesizată.

Față de varianta inițială a inițiativei se observă modificări importante. Proiectul a fost depus, în noiembrie 2022, de Adrian Cozma și Robert Sighiartău, deputați PNL. Lor li s-au alăturat pe lista de semnatari deputați de la PNL, PSD, USR și AUR. 79 de parlamentari au semnat prima variantă.

Proiectul lor prevedea o interzicere totală a reclamelor la jocurile de noroc, atât în audiovizual, cât și în publicitatea stradală sau online. Încălcarea legii ar fi dus la amenzi de la 10.000 de lei la 50.000 de lei.

PSD se retrage subit în decembrie

Primii care și-au retras semnăturile au fost deputații PSD. Pe 14 decembrie 2022, 16 deputați din PSD au decis să nu mai susțină inițiativa privind interzicerea totală a reclamelor la jocurile de noroc.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

„La câteva zile după ce am semnat proiectul, ne-a sunat președintele Ligii Profesioniste de Fotbal (Gino Iorgulescu, n.r.). «Eu ce fac cu fotbalul, nu mai pun reclame?» Ne-am dat seama că proiectul e o prostie cât casa. De aceea ne-am retras semnăturile”, a dezvăluit, sub protecția anonimatului, un deputat PSD care se aflase pe lista de semnatari.

„Au spus că nu mai vor reclame la 300 de metri de școli și acum interziceau de tot reclamele la jocurile de noroc. Nu am dorit să mai susținem proiectul, chiar dacă problema rămâne. Trebuie scrisă mai bine”, a spus un alt deputat PSD.

Alina Gorghiu și senatorii PNL modifică proiectul

Președintele Senatului, Alina Gorghiu, a prezentat, luni, noi amendamente la proiectul de lege pe care l-a semnat în noiembrie 2022. 

„Dimineața am fost vizitată de copii din Giurgiu de clasa a VI-a. La întrebarea dacă ei sau prieteni au pierdut bani la păcănele a fost un da generalizat. Toți cunosc tineri, copii sub 18 ani care joacă jocuri de noroc, deși legea le interzice. Nu doar că stau și pierd bani, fumează și beau, pierd bani și destinul lor se duce într-o direcție pe care nimeni nu și-o dorește”, a declarat luni la Senat, Alina Gorghiu.

Propunerea legislativă depusă în noiembrie prevedea inițial interzicerea completă a publicității audiovizuale în cazul jocurilor de noroc. Concret, parlamentarii care au semnat proiectul doresc modificarea a două legi: completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului și pe cea a Legii nr. 148/2000 privind publicitatea. 

În urma amendamentelor, modificarea sună astfel: reclama este interzisă într-un anumit interval de timp, și nu de tot, iar bannerele de pe blocuri, de pildă, sunt limitate la 30 mp. 

Reclama, interzisă la TV în intervalul 6:00 – 23:00

Prima variantă: Orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri este interzisă. 

Varianta nouă: Comunicarea comercială audiovizuală pentru activitățile de jocuri de noroc reglementate potrivit art. 10 alin (1) din Ordonanța de urgență nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, este interzisă în intervalul orar 06:00 – 23:00. 

Potrivit legislației în vigoare, posturile tv au voie în prezent să difuzeze reclame la pariuri după ora 23:00 până la 6:00 dimineața. Există însă excepții care au loc în afara acestui interval, pe parcursul zilei: reclamele la pariuri în timpul competițiilor sportive în desfășurare.

Recomandări

Marcel Ciolacu și George Simion conduc la prezidențiale și în sondajul CURS. Pe ce locuri sunt Mircea Geoană și Nicolae Ciucă

Un amendament la proiectul legislativ din Senat permite însă „inserturile grafice, respectiv reprezentarea, statică sau în mișcare, cu sau fără sunet, a mărcii, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, a siglei sau a altui simbol prin care se identifică titularul mărcii, al siglei sau al simbolului ori imaginea unui produs reprezentativ al acestuia, dacă acestea sunt efectuate în timpul transmisiunilor sportive în direct. În orice situație, aceste inserturi grafice vor fi însoțite de mesajul „Joacă responsabil”.”

„O să mă întrebați de nu se pot interzice de tot. Pentru că toți specialiștii și oamenii din domeniu ne-au spus că dăm dintr-una în alta, că încurajăm evaziunea și economia neagră, dacă interzicem total”, a fost justificarea oferită de președinta Senatului.

Bannerele la reclame pot avea doar 30 mp

În varianta inițială a legii erau interzise reclamele exterioare. Amendamentele aduc însă alte schimbări: 

• Formele de publicitate exterioară sunt permise dacă dimensiunile materialelor publicitare nu depășesc, în mod individual, pentru un material publicitar aferent unui singur operator de jocuri de noroc licențiat, o suprafață totală de 30 de metri pătrați. Se interzice promovarea de premii în bani sau bunuri materiale prin formele de publicitate exterioară.

În plus, publicitatea pentru jocurile de noroc nu este permisă în condițiile în care:

• a) nu este însoțită de mesajul „Joacă responsabil“ și nu menționează interdicția participării la jocurile de noroc a persoanelor sub 18 ani.

• b) poate încuraja în mod direct sau indirect minorii și adolescenții să participe la jocuri de noroc.

Inițiatorul legii nu vrea ca proiectul să fie modificat în Senat. „Trebuie să avem toleranță zero față de jocurile de noroc”

Adrian Cozma, inițiatorul legii, susține că nu a fost informat că senatorii PNL vor să îi modifice proiectul.

„Îmi mențin inițiativa, aceea este forma sănătoasă, nu trebuie să existe nicio formă de publicitate la jocurile de noroc, niciuna”, a reacționat deputatul PNL.

El subliniază că înainte de a depune inițiativa s-a consultat cu preoți, profesori, medici, psihiatrii, psihologi.

„E ca picătura chinezească. Picură în inima și mintea copiilor noștri și a oamenilor pic cu pic această adicție, preocupare față de jocurile de noroc. Trebuie să avem toleranță zero față de jocurile de noroc. Mi se par nepotrivite aceste propuneri și propunerea corectă este cea plecată de la noi”, a spus Cozma.

Liberalul crede că evenimentele sportive nu ar trebui sponsorizate de casele de pariuri.

„Nu mi se pare moral. Pentru sănătatea copiilor noștri nu trebuie să încurajăm adicția”, adaugă deputatul.

Votul final privind proiectul care ar putea limita reclamele la jocurile de noroc va avea loc în Camera Deputaților, după ce trece de Senat. 

Aviz favorabil de la CNA 

Până acum, propunerea a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, a Consiliului Legislativ, din partea Consiliului Național al Audiovizualului. 

În avizul CNA, transmis cu o serie de observații, Consiliul își explică astfel decizia: 

„CNA recunoaște oportunitatea propunerii legislative, având în vedere lipsa, la nivel de norme juridice primare, în Legea audiovizualului nr. 504/2002, a reglementărilor specifice care să acopere sfera comunicărilor comerciale audiovizuale având ca obiect jocurile de noroc, pariurile și jocurile specifice cazinourilor și care sunt inserate în serviciile de programe audiovizuale sau în materialele video generate gratuit de utilizatori pe platformele de partajare a acestora”. 

Nevoia adoptării unor astfel de prevederi legislative, mai scris CNA, derivă și din faptul că publicitatea de acest tip „a luat amploare (…), cât și datorită faptului că dependența de jocurile de noroc a fost recent introdusă de OMS în categoria bolilor psihice extrem de grave care reprezintă un risc major pentru sănătatea populației”. 

La rândul său, Consiliul Concurenței a transmis următoarea opinie: 

„Analizând prevederile propunerii legislative și ale expunerii de motive, autoritatea de concurență apreciază că, deși se instituie o restricționare totală a reclamei și publicității stradale ori în alte spații deschise, care limitează libertatea comerțului în domeniul jocurilor de noroc, dar și al serviciilor de publicitate outdoor, aceasta poate fi acceptată în măsura în care este justificată, pe de o parte, de considerente de interes public, precum protejarea unor categorii vulnerabile de o potențială dependență, și, pe de altă parte, de date sau analize obiective referitoare la impactul negativ al acestor forme de publicitate asupra respectivelor categorii”.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro