Noua realitate cu care se confruntă Europa: Bandele de traficanți de droguri au „camere de tortură” și îi înarmează pe copii cu AK-47

Această piață a drogurilor valorează acum zeci de miliarde de euro alimentează bandele care se luptă între ele și care au ajuns să recurgă la niveluri „fără precedent” de violență una împotriva celeilalte, au avertizat joi șefii europeni din domeniul combaterii traficului de narcotice.

Constatările au fost dezvăluite în cadrul unei conferințe de presă organizate de agenția europeană de aplicare a legii, Europol, și de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), care au prezentat astfel cea mai recentă imagine de ansamblu a pieței europene a drogurilor, pe care au evaluat-o la aproximativ 30 de miliarde de euro pe an.

Importurile de cocaină și exporturile de ecstasy au atins fiecare cifre record în 2022. Cele mai multe acte de violență sunt legate de cocaină și canabis, au precizat agențiile europene.

Deși autoritățile nu au furnizat statistici privind amploarea problemei, Alexis Goosdeel, directorul OEDT, a declarat că Europa înregistrează acum un nivel de violență legată de traficul droguri asemănător cu cel din America Centrală.

„Face parte din realitatea zilnică din Uniunea Europeană”, a spus el.

Europol: „Nu am mai văzut până acum camere de tortură”

Directoarea executivă a Europol, Catherine De Bolle, a precizat: „Am găsit chiar și camere de tortură în UE”.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

„Nu am mai văzut așa ceva până acum. Acest lucru a fost folosit în America Latină, dar nu în UE”, a mai spus șefa Europol, în cadrul conferinței de presă.

De Bolle nu a precizat la ce caz se referă, dar a existat o singură descoperire publică a unor așa-numite „containere” de tortură în Europa, în apropierea portului Rotterdam, în 2020. Mai mulți bărbați au fost condamnați și trimiși la închisoare în acel caz.

Chris Dalby, directorul firmei de consultanță World of Crime, cu sediul în Olanda, a declarat pentru publicația de la Bruxelles că, deși este „imposibil de știut” cât de răspândite sunt camerele de tortură pe continent, cazul a fost „cu siguranță un semnal de alarmă cu privire la gravitatea tot mai mare a violenței bandelor în Europa”.

O altă îngrijorare din ce în ce mai mare este vârsta persoanelor care lucrează pe piețele ilicite.

În Marsilia, grupările de crimă organizată angajează din ce în ce mai mulți adolescenți ca „cercetași” care să stea cu ochii pe poliție sau pentru a vinde droguri, ajungându-se la situații în care acești copiii se omoară între ei cu Kalașnikovuri. Autoritățile portuare din Anvers și Rotterdam au prins zeci de adolescenți care erau plătiți pentru a extrage încărcături de cocaină din containerele de transport maritim.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

„Familii întregi trăiesc din veniturile pe care le obțin prin intermediul tinerilor care lucrează pentru grupările criminale”, a mai spus De Bolle, șefa Europol.

Ce măsuri pot fi luate

Soluțiile oficiale propuse sunt mixte, unii politicieni solicitând pedepse mai aspre și bugete de securitate mai mari, în timp ce alții susțin că prohibiția drogurilor pur și simplu nu funcționează și că a venit timpul să legalizăm piața.

„Reglementarea pieței, monopolurile guvernamentale sau furnizarea în scopuri medicale sunt doar câteva dintre alternativele posibile, nu neapărat exclusive”, a scris primarul Amsterdamului, Femke Halsema, într-un articol de opinie din luna ianuarie publicat în The Guardian, avertizând că, în caz contrar, Olanda riscă să se transforme într-un „narco-stat”.

Belgia și președinția acestei țări la Consiliul UE au urmat o cale mai tradițională, concentrându-se pe întărirea securității în porturi și pe stimularea colaborării cu sectorul privat prin intermediul Alianței Portuare Europene, recent înființată.

Ministrul belgian de interne, Annelies Verlinden, a mers în Bolivia în februarie, unde a semnat o declarație comună cu țările din America Latină „pentru a rezolva în mod eficient toate aspectele problemei globale a drogurilor” în următorii cinci ani.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Cu toate acestea, unele țări din America Latină – printre care Columbia și Ecuador – au sugerat liderilor europeni că ar trebui să privească mai aproape de casă. Orașe precum Bruxelles, Amsterdam, Lisabona și Tarragona au printre cele mai mari rate de consum de cocaină pe cap de locuitor de pe glob, potrivit cifrelor OEDT.

Este o responsabilitate de care europenii ar trebui să fie conștienți, a declarat Goosdeel, chiar dacă a subliniat faptul că autoritățile nu ar trebui neapărat să-i trateze pe consumatorii de droguri ca pe infractori.

„Nu este momentul să lansăm o luptă împotriva consumatorilor. Este o luptă pentru a ne proteja cetățenii”, a spus el.

Citiți și:

• Cantitate record de cocaină, de 116 tone, confiscată de vameșii belgieni în 2023. Violența legată de traficul de droguri a crescut în UE
• Captură de 700 de kilograme de cocaină. Drogurile erau ascunse în containerul unui camion condus de un șofer bulgar, lângă Anvers
• Cantitate record de cocaină confiscată în Antwerp în 2022. Portul belgian a devenit principala poartă de intrare a drogurilor în Europa

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News