Noul Cod Silvic a fost adoptat de Camera Deputaților. Legea înființează Registrul Forestier Național și reglementează sistemul de sancțiuni

Cadrul legal pentru lupta împotriva defrişărilor ilegale

Noua legislaţie introduce un sistem digitalizat de monitorizare a pădurilor. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, facilitând astfel descoperirea furturilor şi a tăierilor neautorizate. De asemenea, se înfiinţează Registrul Forestier Naţional, care va include toţi proprietarii de pădure din ţară.

Sancţiuni mai aspre pentru infracţiunile silvice

Codul Silvic actualizat prevede pedepse mai severe pentru infracţiunile din domeniul forestier. Falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani. În plus, mijloacele de transport folosite pentru transportul ilegal de lemn vor fi confiscate.

Acces liber în pădurile României

Un aspect important al noii legi este garantarea accesului liber şi nerestricţionat în pădurile ţării pentru toţi cetăţenii. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat acest aspect în declaraţiile sale după adoptarea legii.

Protecţia biodiversităţii

Proiectul introduce conceptul de insule de îmbătrânire, zone de minimum 0,1 hectare care vor fi protejate de tăieri pentru a menţine biodiversitatea. De asemenea, se extinde suprafaţa unde sunt interzise tăierile rase la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România.

Recomandări

Contraofensivă intensă în Kursk, cu implicarea soldaților nord-coreeni. Termenul stabilit de Vladimir Putin pentru eliberarea regiunii

Impactul economic şi social

Ministrul Mediului a evidenţiat importanţa sectorului forestier pentru economia României. Fechet a declarat: „Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României.”

În acelaşi timp, ministrul a subliniat necesitatea echilibrării nevoilor de conservare cu cele ale comunităţilor locale: „România este una dintre puţinele ţări din Europa cu păduri în care nu a călcat niciodată picior de om şi avem în acelaşi timp 3,5 milioane de gospodării care n-ar supravieţui iarna fără lemn de foc.”

Măsuri pentru proprietarii de păduri

Noua lege stabileşte clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, făcând distincţie între proprietăţile de până la 10 hectare şi cele de peste 10 hectare. Se introduce şi termenul de folosinţă agrosilvică, facilitând împădurirea terenurilor agricole.

Compensaţii pentru conservarea biodiversităţii

Proiectul prevede acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere.

Această măsură vine în sprijinul proprietarilor de păduri care contribuie la protejarea mediului.

Recomandări

Decizia PSD-PNL-UDMR, fără USR: impozitarea marilor averi, reducerea taxelor și impozitelor pe muncă și cota unică. Cum arată programul de guvernare

Conflicte de interese şi etică profesională

Noul Cod Silvic abordează şi problema conflictelor de interese în sectorul silvic. Se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Silvicultură, care va urmări respectarea standardelor profesionale şi a eticii în domeniu.

Reacţii şi perspective

Adoptarea noului Cod Silvic a fost primită pozitiv de către diferite părţi interesate. Ministrul Mediului a declarat că proiectul „a reuşit să împace nu doar grupurile parlamentare, ci şi societatea civilă şi industria lemnului din România, practic, toate entităţile care beneficiază de azi de acest proiect de lege”.

Noul Cod Silvic reprezintă un pas important în modernizarea şi eficientizarea gestionării pădurilor din România. Prin combinarea măsurilor de protecţie a mediului cu cele de susţinere a economiei şi comunităţilor locale, legea încearcă să creeze un echilibru între conservare şi dezvoltare durabilă.

Rămâne de văzut cum va fi implementată această lege şi care vor fi efectele sale pe termen lung asupra pădurilor şi industriei forestiere din România. Cu toate acestea, adoptarea sa cu o majoritate covârşitoare în Camera Deputaţilor sugerează un consens larg privind necesitatea unor schimbări în acest domeniu vital pentru ţară.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro