VIDEO/Spionajul cibernetic şi războiul informatic, a cincea dimensiune a războiului convenţional. Ce riscă România în acest moment

“Instituţiile statului, la acest moment, nu sunt dispuse să comunice despre vulnerabilităţile pe care le-au identificat sau despre atacurile pe care le-au blocat, sau, mai rău, despre atacurile cărora le-au căzut victime. În general, aceste protocoale sunt relativ secrete, pentru că, odată ce ai fost infectat ca instituţie sau companie, următoarea etapă este anunţarea forţelor de ordine. În acel moment, se deschide un dosar, o anchetă penală şi toate informaţiile devin o parte din respectivul dosar. Deci, nu pot fi comunicate publicului”, a explicat, la interviurile Libertatea Live, Bogdan Botezatu, specialist în securitate informatică la compania Bitdefender.

Divizia specială de hackeri

În ultimii 20 de ani, spionajul cibernetic şi războiul informatic au devenit a cincea dimensiune a războiului convenţional.

“Spaţiul cibernetic este cea de-a cincea dimensiune, după sol, apă, aer şi spaţiu. România are structuri specializate de defensivă, cu siguranţă. Cele de ofensivă sunt ilegale. Adică toate operaţiunile cibernetice pe care superputerile cibernetice din lume le organizează în acest moment nu sunt sancţionate ca fiind ilegale. Nu există nicăieri o listă a departamentelor care se ocupă de atacuri informatice. Ştim că există, ştim că au succes, ştim că au cauzat victime, dar niciun stat nu şi-ar pune problema de ofensivă cibernetică”, continuă Botezatu.

Recomandări

În Gaza, eliminarea lui Sinwar nu aduce decât mai multă moarte

Cât de „în siguranţă” este Sistemul Energetic Naţional

Atacurile cibernetice pot pune în pericol și sisteme naționale strategice, cum este cel energetic. Dacă în alte state, acestea au avut efecte devastatoare, în România, până în prezent, nu au fost astfel de probleme majore.

Spionii din Israel au infiltrat rețelele hackerilor ruși și au descoperit că aceștia folosesc Kaspersky pentru a ataca ținte din SUA.

“Atacurile cibernetice care vizează infrastructuri critice nu au reuşit să creeze haos, cum au creat în Ucraina sau în Statele Unite. Presupun că există astfel de atacuri şi sunt blocate cu succes, dar nu există o certitudine cum că suntem complet protejaţi. Astfel de grupări au tot timpul din lume şi toate resursele din lume să găsească breşe de securitate şi să le folosească atunci când e nevoie. În general, aceste atacuri sunt organizate atunci când e nevoie, nu la modul «ia să vedem dacă putem închide lumina într-o parte a României sau dacă putem lăsa fără curent un oraş»”, mai spune specialistul.

Antiviruşii “dubioşi” păzesc statul român

În ultimii ani, mai multe state au semnalat probleme ca urmare a implementării unor soluţii de securitate dezvoltate peste graniţele naţionale.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

“Industria aceasta este destul de tânără. Nu am avut timp suficient, ca umanitate, să încercăm să reglementăm foarte mult spaţiul cibernetic. N-aş putea să vă spun cât de sigure sunt soluţiile de securitate din străinătate. Pot să vă spun, în schimb, că aceste soluţii de securitate rulează într-un mediu privilegiat. Rulează în instituţii care au ca obiect buna funcţionare a societăţii. Punând cap la cap aceste două lucruri, pot spune că orice fel de eroare în astfel de soluţii de securitate poate avea consecinţe catastrofale. Nu există o reglementare. Există câteva prevederi pe care le-au avut în calcul Statele Unite şi Parlamentul European, de a scoate de pe piaţă aşa-numitele soluţii de securitate care vin din ţări ostile. Soluţiile de securitate nu vin cu un contract care să spună că 100% totul e sigur. O soluţie de securitate este o suită de tehnologii care măresc costul unui atac care nu-i permite unui hacker începător să preia controlul asupra unui calculator”, explică expertul în securitate informatică.

Rusia a furat ”armele cibernetice” folosite de NSA pentru penetrarea rețelelor adverse cu ajutorul antivirușilor Kaspersky

Recent, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a publicat un raport detaliat despre numărul de atacuri cibernetice asupra computerelor din România. Cifrele arată că, în 2017, patru din zece calculatoare, adică trei milioane de computere din România, au fost atacate cibernetic. Experții CERT-RO au avut de gestionat peste 138 de milioane de alerte, o creștere cu 25 la sută faţă de acum doi ani. Aceste atacuri au vizat multe instituții publice şi companii private, care au înregistrat pierderi din cauza sistemelor informatice compromise.

Recomandări

Bogdan Suceavă, romancierul român care predă matematică la universitate în California: „Vreme de 22 de ani am venit și vin cu drag la muncă” | Interviu

CITEŞTE ŞI:

EXCLUSIV/Cei doi paznici de la fabrica de ciment au fost omorâți în bătaie și aruncați de la etaj. Prinde contur ipoteza unor crime în serie 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro