Noul tip de bacalaureat, criticat de profesori și experți. „Disciplinele evaluate sunt multe, iar conținuturile, superficiale”

Potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar, examenul de bacalaureat ar urma să aibă șase probe:

• o probă scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun, o evaluare standard pentru toți elevii, indiferent de profilul pe care l-au urmat la liceu, având întrebări din limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și științe socio-umane;
• două probe de evaluare a competențelor lingvistice, pentru două limbi de circulație internațională. Rezultatul acestei evaluări se va exprima prin nivelul de competență aliniat Cadrului european comun de referință pentru limbi (nivel introductiv, de elementar, avansat, de la A1 și până la C2);
• o probă de evaluare a competențelor digitale, care, la fel ca până acum, va rezulta într-un nivel de competență;
• o probă scrisă de evaluare la limba și literatura maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
• probe scrise, facultative, care urmăresc evaluarea conținuturilor la disciplinele ,,de specialitate”. De exemplu, matematica-informatica va fi evaluată doar pentru acei elevi care au urmat profilul real, specializarea matematică-informatică. 

Recomandări

Meci pierdut de Mario Iorgulescu în instanţă: Judecătoria Sectorului 3 i-a respins revizuirea condamnării care îl ţine pe lista fugarilor căutaţi de poliţie

Antonia Pup, coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, explică într-un editorial pentru Școala 9 de ce „noua înfățișare a examenului de bacalaureat creează premisele pentru învățarea superficială și uniformizare în jos, un bacalaureat cu de toate care are potențialul de a bagateliza ideea de specializare în învățământul liceal”. 

Un elev va promova Bac-ul după ce va lua minimum 6 la acea probă-grilă și gradul „independent” la evaluarea competențelor digitale și de stăpânire a limbii străine. „Având pretenția de a adapta examenul de bacalaureat la cerințele actualei piețe a muncii, Ministerul Educației nu face decât să mențină statu-quoul în privința evaluării superficiale a unor competențe, precum cele digitale sau cele de comunicare într-o limbă străină”, scrie Antonia Pup.  

Potrivit unui studiu realizat de organizația World Vision România, 82% dintre profesori vor ca proba de specialitate de la Bac să fie obligatorie.

Recomandări

Motivarea deciziei CCR în cazul Diana Șoșoacă, prin care i s-a interzis candidatura la președinție: „Luările de poziție oficiale amenință ordinea constituțională”

Dacă niciun elev nu va dori să susțină proba facultativă?

O altă problemă pe care o identifică este faptul că limba și literatura română va putea fi aleasă ca probă separată doar de cei care sunt la profilul filologie, iar cei de la socio-uman vor putea da examen la istorie. Doar că de rezultatele obținute la această probă nu va conta promovarea examenului. Cu alte cuvinte, indiferent ce notă ei la proba E, ești promovat. 

„Fiind facultativă, una dintre întrebările care se impun a fi lămurite de către actuala conducere a Ministerului Educației este: ce ne facem dacă nici un elev nu va dori să o susțină? Cum vom mai putea să ne facem o idee clară despre nivelul de pregătire al elevilor, în contextul în care evaluarea va fi uniformizată în jos, iar o bună parte din curriculum (cel care diferențiază o specializare de alta) va rămâne neevaluată?”, se întreabă Antonia Pup. 

„Un regres al disciplinei limba și literatura română”

Și profesorii de română sunt revoltați de modul în care vor fi verificate la Bac cunoștințele dobândite la materia lor. „Impactul noilor modificări vor determina un regres al disciplinei limba și literatura română și al modului în care elevii își vor forma competențele asociate limbii materne”, spun profesorii de limba română afiliați ANPRO, citați de Școala 9.

Recomandări

„Coaliția de guvernare cu PSD se oprește aici”, anunță Nicolae Ciucă, dar miniștrii partidului rămân în Guvern

Așa cum sunt descrise în actualul proiect, modalitățile de evaluare diminuează statutul disciplinei limba și literatura română și desincronizează școala românească de școala europeană. Considerăm că legitimarea unei asemenea abordări nu poate fi asumată, fără riscuri majore, de nicio instituție a statului român. De aceea, vă rugăm să reconsiderați locul conferit limbii și literaturii române în actualul proiect de lege.

Consiliul director ANPRO:

Noul pachet de legi ale educației se află în dezbatere publică până pe 24 august, timp în care oricine poate veni cu propuneri către Ministerul Educației pentru îmbunătățirea sa. Încă de la intrarea în consultare, nemulțumirile au venit pe mai multe voci. „Pentru cei care nu își fac orele, pentru cei care trec prin liceu ca gâsca prin apă, acest bacalaureat lax, în care disciplinele evaluate sunt multe, iar conținuturile, superficiale, în care proba aferentă specializării este facultativă, este un nesperat cadou”, concluzionează Antonia Pup. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro