„Nu are o zi de școlarizare și nu poate să crească singură al 4-lea copil, la 23 de ani”. Mai multe ONG-uri cer Ministerului Sănătății să asigure accesul gratuit la contraceptive

• Asociația Moașelor Independente, Centrul FILIA, Asociația SEXUL vs BARZA, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen A.L.E.G., Asociația E-Romnja și Asociația de Planificare Familială și Sănătatea Reproducerii din România sunt cele șase ONG-uri care solicită alocarea acestor fonduri, de 10.000.000 de lei, conform Strategiei Naționale de Sănătate; 
• Banii mai pot fi alocați pentru anul în curs în cadrul rectificării bugetare sau din Fondul de Rezervă Bugetară;  
• De peste 10 ani, populația din România nu are acces la metode de contracepție și protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală. 

Organizațiile societății civile care luptă pentru drepturile sexuale și reproductive în România afirmă, totodată, că au transmis mai multe solicitări, anul trecut, către Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Guvern și către alte instituții cu atribuții în domeniu, în cadrul cărora au subliniat importanța și necesitatea asigurării de urgență a fondurilor pentru măsurile care protejează fetele și tinerii din România de sarcini nedorite și infecții cu transmitere sexuală. 

Însă, în final, Guvernul nu a alocat fondurile respective în Bugetul din 2024. 

Recomandări

Donald Trump a vorbit cu Vladimir Putin şi i-a spus liderului de la Kremlin să nu provoace o escaladare în Ucraina

„Organizațiile noastre au făcut numeroase demersuri și solicitări ca autoritățile să bugeteze pentru anul 2024, cât și pentru fiecare an din perioada 2024 – 2030, fondurile aferente Strategiei Naționale de Sănătate și distribuirea gratuită a contraceptivelor, inclusiv contracepție de urgență și sterilete, și a metodelor de protecție în rândul populației, în special în rândul populației vulnerabile”, a explicat Irina Mateescu, moașă licențiată, vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente. 

Potrivit acesteia, la întâlniri au participat inclusiv reprezentanți din Ministerul Sănătății, CNAS, Guvern, Institutul Național de Sănătate Publică, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate,  Colegiul Medicilor din România, reprezentanți ai medicilor de obstetrică-ginecologie care „au propus asigurarea accesului gratuit la contraceptive și metode de protecție printre măsurile pentru îmbunătățirea sănătății fetelor și femeilor și protejarea tinerilor”. Dar nu s-a întâmplat nimic ulterior. 

„De peste 10 ani, femeile și fetele din România nu au acces la metode contraceptive și de protecție decontate de stat. Serviciile de sănătate reproductivă, inclusiv cele de planificare familială, sunt din ce în ce mai inaccesibile pentru populație, mai ales pentru categoriile vulnerabile, iar asta se vede în cel mai mare număr de sarcini la minore din Europa, pe segmentul de vârstă 12 – 15 ani”.

Irina Mateescu, moașă licențiată, vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente:

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

România, țara cu cele mai multe mame minore din UE 

România are cele mai multe nașteri din Europa la nivelul fetelor sub 15 ani, arată ultimele date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), după cum Libertatea a scris anterior.  

În 2019, 749 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani. Și aproape 18.000 de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, dintr-un total de 199.720 de nașteri la nivel național. Situația e cu atât mai gravă cu cât mai puțin de două procente din mamele minore spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, arăta o anchetă sociologică realizată de Salvați Copiii România în 2020.

De ce este o urgență majoră implicarea Ministerului Sănătății

Contactată de Libertatea, Irina Mateescu a explicat cum lipsa accesului la un program național care să asigure metode de contracepție pentru populația din România va afecta mai ales persoanele minore și pe cele vulnerabile. 

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

„Fetele și adolescenții nu au acces la informații preventive, la educație sexuală și reproductivă, la educație privind prevenirea abuzurilor și exploatării sexuale. Pe lângă toate acestea, nu au acces nici la metode prin care să prevină sarcinile nedorite și infecțiile cu transmitere sexuală. Practic, aceste fete, care de cele mai multe ori suferă abuzuri sexuale, sunt constrânse să devină mame la vârste fragede, când încă sunt și ele copii”.  

Însă barierele nu se opresc aici pentru acești tineri, subliniază vicepreședinta asociației: „Tinerii din România se confruntă cu numeroase bariere în accesarea metodelor de protecție și prevenție contra sarcinilor nedorite și a infecțiilor cu transmitere sexuală: lipsa educației sistemice pentru educație sexuală și prevenirea abuzurilor, în școli și în comunități, lipsa centrelor de servicii prietenoase cu tinerii, cu personal medical format să știe să comunice cu adolescenții și să ofere servicii de planificare familială dedicate adolescenților și tinerilor, lipsa contraceptivelor finanțate de stat inclusiv în centrele de planificare familială existente, lipsa unor surse sigure de informare și validare a cunoștințelor lor în domeniul sănătății, în special a sănătății sexuale și reproductive”.

Problema este cu atât mai urgentă cu cât, în România, persoane și comunități vulnerabile sunt peste tot, potrivit activistei. 

„La linia noastră telefonică dedicată adolescenților, tinerilor și femeilor vulnerabile sună persoane din toată țara, din orașe mari, orașe mici, din sate sau comune. Aceste persoane ne solicită informații legate de consimțământ, posibile situații de risc, sexualitate, cât și servicii, consultații pentru planificare familială, metode contraceptive și prezervative. Fiecare adolescent și tânăr din țara noastră este neprotejat de statul român în acest moment”, a explicat Mateescu. 

Activista a povestit și cu ce cazuri se confruntă zilnic și cum reușește asociația pe care o conduce să ajute fetele și femeile aflate în situații vulnerabile:

„Noi lucrăm, de exemplu, cu o persoană care nu are nicio zi de școlarizare și nu își permite să crească singură al 4-lea copil, la vârsta de 23 de ani. Sau cu victime ale violenței domestice și sexuale, din adăposturi, care nu au acces la servicii de întrerupere a sarcinii și nu au avut nici la cele de prevenție a sarcinii. Sau adolescente de 17 ani care sunt dezinformate și nu au găsit la timp informații și metode de prevenire a sarcinilor, așa că devin mame cu forța și renunță la studii, în cele mai multe dintre cazuri. 

Avem un caz al unei femei care, după a 13-a naștere, ne-a solicitat sprijin pentru a reuși să-și pună un sterilet, pentru că nu este asigurată și nu își permite costul consultațiilor și al steriletului. Cu astfel de cazuri ne confruntăm zilnic și aceste fete și femei au dreptul la demnitate și la a fi mame atunci când sunt pregătite, dacă sunt pregătite și aleg asta ele însele”.

Costuri în vieți

Iar costurile pot fi, în final, dintre cele mai mari, se mai arată în comunicatul transmis de ONG-uri. 

„Costul sarcinilor nedorite, mai ales la mame minore, costul tratamentului și gestionării bolilor cu transmitere sexuală, toate acestea sunt costuri plătite de fetele, tinerii și femeile din România în vieți, în complicații pe termen mediu și lung, cât și costuri ale serviciilor complexe de sănătate, de îngrijire a acestor boli, de instituționalizare a copiilor nedoriți, de renunțare la școlarizare din partea mamelor minore și de tratament și gestiune a complicațiilor privind sănătatea mintală a acestor persoane”, mai spune Mateescu. 

Asigurarea accesului la contracepție înseamnă respectarea dreptului femeilor de a lua decizii asupra propriului corp, după cum afirmă și Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive în cadrul Centrului FILIA. 

„Adolescenții din România au comportamente sexuale riscante, femeile sunt condamnate să poarte sarcini pe care nu și le doresc, supraviețuitoarele violenței sexuale nu au acces la contracepție de urgență. Femeile vor face orice pentru a nu deveni mame cu forța. Contracepția este esențială pentru a ne asigura că decizia de a avea sau nu copii este luată în siguranță”, explică aceasta. 

Soluții de avarie 

Întrebată de Libertatea la ce alte soluții pot apela tinerii în lipsa unui program național sprijinit de statul român, Irina Mateescu a atras atenția că acestea pot fi doar niște „surse de avarie”, pe care le oferă chiar asociațiile menționate mai sus. 

„Colaborăm cu medici de planificare familială, medici ginecologi, direcții de sănătate publică locale, spitale și clinici care au nevoie de contraceptive și de informații și servicii pentru fetele și femeile din toată țara. Metodele de contracepție și serviciile sigure, universale sunt esențiale în orice sistem de sănătate și în prezent asociațiile noastre nu mai pot înlocui programele naționale de sănătate”, a declarat Irina Mateescu. 

„Suntem copleșiți de cereri pentru contraceptive atât din partea partenerilor instituționali, cât și din partea beneficiarilor și a personalului medical. Avem nevoie urgentă să colaborăm cu Ministerul Sănătății și alți parteneri guvernamentali pentru a putea sprijini în mod real adolescenții și tinerii din țara noastră și pentru a salva mii de vieți și a preveni zeci de mii de complicații în fiecare an”, a adăugat ea. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro