Candidatura lui Klaus Iohannis la funcţia de secretar general al NATO a fost întâmpinată cu încruntări în cercuri largi ale Alianţei. „Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru”, a declarat un diplomat, pentru FAZ.

Iohannis şi-a anunţat, marţi seară, candidatura pentru acest post într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti.

„România este un pilon de stabilitate şi securitate în regiune şi a venit momentul să îşi asume o responsabilitate şi mai mare în cadrul conducerii euro-atlantice”, a anunţat şeful statului român, într-un mesaj publicat pe platforma X.

De asemenea, el a subliniat că România, ca ţară riverană Mării Negre şi aflată în imediata vecinătate a Ucrainei, are o înţelegere profundă a situaţiei de securitate din regiune, menţionează cotidianul german.

La Bruxelles se consideră că, după ce Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie l-au susţinut deja, în urmă cu trei săptămâni, pe actualul premier olandez Mark Rutte, Iohannis nu are „nicio şansă”.

Președintele român îşi lansase candidatura în acelaşi timp pe plan intern, dar diplomaţii sperau că şi-o va retrage rapid. Două treimi din cele 32 de state membre şi-au semnalat sprijinul pentru Rutte.

Iohannis, în schimb, poate face curte ţărilor de pe flancul estic, care nu s-au angajat încă şi care doresc un candidat din rândurile lor, mai scrie cotidianul german, în articolul semnat de corespondenţii săi de la Bruxelles şi de la Viena, care se ocupă de UE, NATO şi ţările Benelux, respectiv de ţările din sud-estul Europei.

Rutte nu este văzut cu ochi buni de Ungaria, Turcia și Bulgaria

Rutte nu este nepopular doar în Bulgaria, ci şi în Ungaria şi Turcia, menţionează FAZ.

Săptămâna trecută, guvernul Ungariei şi-a făcut publică opoziţia faţă de politicianul liberal olandez, care este cunoscută de ceva timp pe plan intern.

„Bineînţeles că nu putem susţine alegerea în funcţia de secretar general al NATO a unui om care anterior a vrut să îngenuncheze Ungaria”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjártó.

Rutte declarase în iunie 2021, în disputa referitoare la legea din Ungaria destinată să „protejeze” tinerii de homosexualitate: „Obiectivul pe termen lung este de a îngenunchea Ungaria în această problemă”.

Presa germană amintește și declarațiile lui Traian Băsescu despre Rutte

Nici în Bulgaria şi România, opoziţia Olandei la cererea celor două ţări de aderare la spaţiul Schengen nu a fost uitată.

În Bulgaria, de exemplu, a fost considerat scandalos faptul că Olanda, dintre toate ţările, cu puternica sa mafie a drogurilor, a acuzat statul balcanic de lipsă de succes în lupta împotriva crimei organizate.

Recent, fostul preşedinte român Traian Băsescu şi-a susţinut în mod ostentativ succesorul, spunând că este foarte important să-l împiedice pe Rutte să devină secretar general al Alianţei.

Rutte este „o persoană care dispreţuieşte România” şi este îi este ostil, a spus Băsescu.

Starea de spirit este similară în Bulgaria şi Turcia, menţionează FAZ.

Mutarea lui Iohannis nu îi face lui Rutte candidatura ușoară

Cotidianul german susţine, pe de altă parte, că la Bucureşti se ştie de cel puţin doi ani că Iohannis aspiră la o funcţie internaţională înaltă. Cel de-al doilea mandat de şef de stat al său expiră peste câteva luni. Conform Constituţiei României, nu are voie să candideze pentru un al treilea. Alegerile prezidenţiale vor avea loc în septembrie.

Potrivit unor informaţii, Iohannis a sperat anul trecut să devină preşedinte al Comisiei Europene, potrivit FAZ.

În NATO, Rutte este în continuare favorit pentru postul de secretar general, dar mutarea lui Iohannis nu îi face uşoară candidatura, notează cotidianul german.

Postul de secretar general al NATO va deveni vacant la 1 octombrie, când contractul lui Jens Stoltenberg se va încheia, după zece ani de mandat.

Succesorul nu poate fi decis decât prin consens. Washingtonul face presiuni pentru o decizie înainte de alegerile europene din iunie şi înainte de reuniunea aniversară a alianţei, care va avea loc la Washington în iulie.

Cu toate acestea, situaţia este acum atât de încurcată, încât acest lucru pare greu de imaginat, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ce scriu marile agenții internaționale de presă despre candidatura lui Iohannis

Și marile agenții internaționale de presă au remarcat, după ce Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţia pentru șefia Alianţei Nord-Atlantice, că președintele român îl are drept contracandidat pe Mark Rutte, notează Agerpres.

Anunţarea candidaturii lui Iohannis confirmă speculaţiile privind intenţiile sale pentru momentul în care mandatul său de şef al statului român se va încheia în toamnă, după două mandate, a comentat agenția germană de presă DPA.

Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională, este văzut ca favorit. În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianţa Nord-Atlantică din 2014 şi care va demisiona în septembrie. Premierul estonian Kaja Kallas şi ministrul leton de externe Krisjanis Karins îşi exprimaseră interesul, dar se pare că au renunţat să mai candideze, a scris principala agenție franceză de presă, AFP.

Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaţionalist de la Budapesta. Şi alte ţări, precum Bulgaria, Turcia şi chiar România, au respins candidatura lui Rutte, a amintit agenția spaniolă de știri EFE.

România şi alţi parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuieşte 2,5% din PIB pentru apărare în acest an şi a demarat un program ambiţios de modernizare prin achiziţionarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, a remarcat agenţia spaniolă de presă.

Aflat în prima linie de la invazia rusă în Ucraina, Bucureştiul îţi poate valorifica eforturile depuse în ultimii doi ani pentru a-şi moderniza apărarea. România, care se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova (un stat care nu este membru NATO) la Marea Neagră, a dobândit o importanţă strategică sporită de la începutul războiului, a mai comentat AFP.

Cu ajutorul ţărilor aliate, ea dispune de un centru regional de pregătire pentru piloţii americani de vânătoare F-16. Ucraina, care spune că are nevoie de aceste avioane pentru a lupta împotriva armatei ruse, va trimite oameni acolo în următoarele luni.

În total, peste 5.000 de soldaţi NATO sunt dislocaţi în România, ceea ce face ca acesta să fie cel mai mare contingent de forţe aliate de pe flancul sud-estic al Europei. Franţa este naţiunea cadru pentru misiunea Eagle, care are ca scop protejarea teritoriului Alianţei împotriva oricărui posibil atac din partea Rusiei.

Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre. Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziţie în cadrul alianţei, a mai scris EFE.

În prezent, România este reprezentată la nivel înalt în cadrul NATO de Mircea Geoană, secretar general adjunct.

Citiți și:

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News