ComenteazăÎn campusul Universității Politehnica din București au fost construite două case eficiente energetic, sub forma unui duplex, având un perete comun. Clădirile sunt identice din punct de vedere arhitectural, fiind compuse dintr-un living, bucătărie, baie de serviciu și o camera tehnică la parter, două dormitoare, un birou și două băi la etaj, având suprafața utilă de 140 de metri părtați fiecare. Clădirile au pereții exteriori și cel comun executați din cărămidă pe cadre din beton, întreaga anvelopă fiind prevăzută cu un strat gros de izolație. Funcționarea lor este bazată pe energia electrică produsă tot de ele.
Termenul de ”casă pasivă” este un standard de construcție propus de Institutul de case pasive din Darmstadt, Germania, care dorește să reducă consumul de energie într-o clădire cu până la 90%.
Comparat cu clădirile standard din România, casa pasivă din Politehnică reușește să consume doar a 10-a parte a energiei necesare pentru încălzirea unei locuințe obișnuite cu aceeași suprafață.
Casa pasivă are ”plămâni” prin care se face schimbul de aer dintre interior și exterior
Acest tip de imobil experimentat menține temperatura interioară constantă și aerul curat cu un minim de consum de energie, printr-un schimbător de căldură aer-sol care pretratează aerul de ventilație și un schimbător de căldură intern care realizează schimbul termic între aerul viciat ce va fi evacuat către exterior și aerul proaspăt introdus în casă. Mai simplu: o instalație numită ”pompa canadiană” absoarbe aerul de afară și îl introduce printr-o rețea de conducte subterane unde temperatura aerului este adusă la temperatura solului – știut fiind că pământul are o temperatură aproxiamtiv constantă, respectiv iarna ține cald, iar vara ține răcoare. Acest aer curat și adus la o temperatură apropiată de cea optimă pentru organismul uman intră în schimbătorul termic din casă. Aici, temperatura aerului viciat din interior este predată aerul curat venit de sub pământ, fără să se amestece, printr-un sistem de ”faguri” care sunt ”plămânii” casei. După acest schimb energetic, aerul viciat este scos afară, iar cel proaspăt este introdus în casă.
Pentru perioadele de vârf, când sistemul descris anterior nu poate oferi temperatura de confort dorită de utilizator, intră în funcțiune o rezistență electrică, având o putere maximă de 2,4 kilowați, montată pe tubulatura de ieșire a aerului proaspăt din recuperator care încălzește aerul intrat la temperatura dorită de stăpânul casei.
Casa pasivă va primi certificate verzi
Clădirea are instalate pe acoperiș 13 panouri fotovoltaice cu o putere instalatăde 3 kilowați, plus o serie de paouri semitransparente care sunt montate pe fațada sudică. Aceste panouri acoperă necesarul de energie al casei, pentru încălzire, prepararea apei calde și gestionarea echipamentelor electrice din clădire, inclusiv plita electrică din bucătărie, în proporție de 90% pe timp de iarnă. Pe timp de vară produce un surplus de energie.
Casa rămâne conectată la sistemul electric național, dar va avea un contor care va măsura atât energia luată din rețeua națională, cât și energia introdusă în aceasta.
Când casa pasivă consumă energie, iarna, proprietarul plătește consumul. Când introduce energie în rețea, vara, primește bani de la stat sub formă de certificate verzi. Acesta ar fi proiectul creionat pentru legislația viitoare privind casele pasive în România.
”Legat de preț, studiile ne-au demonstrat că o clădire construită pasiv cum este cea din Politehnică ar costa cu aproxiamtiv 15% mai mult decât o clădire obișnuită cu suprafață similară. Trebuie menționat faptul că toate costurile legate de construcție se amortizează, prin utilizarea casei, în maximum 20 de ani”, a explicat pentru Libertatea asistent universitar dr. ing. Bogdan Căruțașiu, de la Facultatea de Energetică a Universității Politehnice București.
În 2015 și 2016 România a fost în infrigement din cauza casei pasive
”UE dorește ca orice clădire din sectorul rezidențial construită după anul 2021 să fie aliniată standardului de clădire , iar clădirile deja existente urmează a fi retehnologizate în perioada de după 2021 și vor trebuie să se alinieze la același standard. Țările care nu se vor alinia vor intra în infrigement. România a fost în infrigement pe acestă temă între anii 2015 și 2016, pentru că nu avea o definiție, respectiv datele concrete, privind funcționarea unei case pasive autohtone care să țină cont de datele climatice locale”, a mai spus dr. ing. Bogdan Căruțașiu.