Comentează„Grădina durerii”
Participanții la protest au venit cu pancarte pe care scrie „De vânzare 100 RON copacul”, „Aici nu construiți”, „Vrem copaci, nu clădiri”, „Semnez pentru salvarea parcului”, „Ecocid”. În nici o oră, pe aleile parcului erau deja în jur de o mie de oameni.
Oamenii spun că zona poate fi numită „grădina durerii”, din cauza copacilor uscați și căzuți la pământ. „Vor să facă malluri, farmacii și bănci, în loc să ne lase copacii”, spune o protestatară care a trăit toată viața în cartierul Titan, lângă Parcul IOR.
„Erau fântâni arteziene, aici au învățat să înoate în lac copiii mei, să meargă pe bicicletă. Este inadmisibil – uitați câte blocuri sunt în jur! Unde se duc oamenii aceștia să ia aer? Parcul acesta trebuie să rămână al nostru”, susține o participantă la protest care a locuit de o viață în cartier. „Ne-am săturat ca politicienii să ne spună că aici nu a fost niciodată parc! Ne-am crescut copiii aici, cum e posibil?”, spune un alt participant.
Au venit și bucureșteni din alte sectoare să susțină cauza Parcului IOR. „Locuiesc în sectorul 1, dar trec în fiecare zi a săptămânii prin parc și mă întristez când văd pomii uscați. Parcul ăsta arăta foarte bine și după ce nu știu cine l-a cedat nu știu cum, a început să se degradeze. Apoi s-au apucat să amenajeze cealaltă parte, ca să ia ochii lumii”, a explicat Mihai, unul dintre participanți, de ce a venit la protest.
„Pe noi nu ne interesează culoarea politică, ne interesează cauza publică”, spun organizatorii la portavoce. Protestatarii strigă „Stop defrișare”.
„Un oraș nu poate să respire cărămizi, borduri și betoane. Dezvoltarea economică a comunităților nu trebuie să se facă în detrimentul spațiilor verzi, prin distrugerea parcurilor, ci dimpotrivă, prin ocrotirea și extinderea acestora”, spun locuitorii din zona Parcului IOR, adunați într-un grup de inițiativă civică.
Primarul Negoiță, live pe Facebook, după ce s-au împrăștiat protestatarii
Primarul Sectorului 3 a venit și el după ce s-a încheiat protestul și a făcut un live pe pagina sa de Facebook spunând că din acest moment cel care mai poate face ceva este primarul general Nicușor Dan, care poate contesta decizia instanței.
„Sunt în acea bucată de parc care a fost furată, de care am fost privați, adică noi, cetățenii sectorului 3 nu mai putem beneficia de această zonă. Astăzi a fost organizată aici o întâlnire. Felicit pe cei care au inițiat, consideră că este absolut necesar să avem să avem astfel de inițiative și de aceea sunt aici, pentru că noi susținem acest demers de recuperare a parcului. Noi, Primăria Sectorului 3, nu am fost niciodată nici proprietari, nici administratori ai acestei bucăți de parc”, a spus primarul de la 3.
Zeci de copaci defrișați și otrăviți de la rădăcină
Comunitatea acuză distrugerile care au început să aibă loc încă de anul trecut pe terenul de 12 hectare ce se întinde de la intrarea A a stației de metrou Titan până la prima alee din parc, între strada Constantin Brâncuși și strada Liviu Rebreanu: copaci sănătoși tăiați și incendii de vegetație cu autor necunoscut. Toate astea s-au acutizat în ultimele trei luni, iar arborii au început să dispară mai des și să se usuce în mod misterios după ce le-au apărut găuri adânci la rădăcini. Asta i-a făcut pe oameni să creadă că au fost otrăviți intenționat, bănuindu-i chiar pe proprietari că au turnat benzină sau apă cu sare la rădăcinile copacilor.
„Timp în care autoritățile închid ochii la distrugerea naturii”, reclamă locuitorii din sectorul 3.
Ceea ce a fost până acum câteva luni o suprafață plină de copaci și iarbă verde arată dezolant. Pământul este plin de cioturi de copaci și crengi uscate puse la pământ.
Primăriile nu au putut dovedi că parcul este parc
Terenul de 12 hectare din IOR – cam cât 12 stadioane de fotbal, a fost retrocedat în 2005, printr-o decizie a fostului primar al Capitalei Adriean Videanu. După 10 ani de procese, Primăria Sectorului 3, care administrează Parcul Titan, a pierdut definitiv procesul. Înalta Curte de Casație și Justiție, la care s-a judecat recursul făcut de administrație, a susținut, practic, decizia Curții de Apel București.
Drepturile pe terenul din IOR aparțin unei femei în vârstă de 88 de ani, Maria Cocoru, care este proprietara mai multor spații retrocedate din București. De cel din IOR se ocupă, potrivit Pressone, Dan Băjenaru, care se prezintă drept nepotul acesteia.
Terenul de 12 hectare din IOR figurează în documentele administrative drept suprafață construibilă, nu ca parc. Însă o Ordonanță de Urgență din 2007 spune că este interzisă schimbarea de destinație a unui teren amenajat sau prevăzut ca spațiu verde, indiferent de regimul juridic al acestuia. Adică proprietarul privat al unui parc nu poate construi nimic pe el tocmai pentru că este deja amenajat ca parc.
În mare, primăria a pierdut bucata din IOR pentru că nu a putut demonstra că acolo este spațiu verde. Asta, deși pe imaginile din 2005 din satelit consultate prin Google Earth se văd alei, copaci și spațiu verde.
„În condițiile în care pe terenul ce face obiectul litigiului nu au existat și nu există nici la acest moment surse de gaz, curent electric, apă și canalizare, Curtea consideră că este exclusă amenajarea unei zone de agrement, (…) ceea ce dovedește o dată în plus că terenul nu a făcut parte din Parcul Titan și nu a fost amenajat ca zonă de agrement la momentul emiterii dispoziției de restituire în natură”, a motivat Curtea de Apel.
Primăria Capitalei verifică dacă retrocedarea a fost făcută legal
Primarul Capitalei Nicușor Dan a anunțat miercuri, 22 martie, că a cerut deja juriștilor să verifice dacă retrocedarea din 2005 făcută de administrația de-atunci s-a făcut legal. El a dat termen de șase săptămâni pentru aceste verificări.
„Dacă în urma acestei analize se va stabili că decizia retrocedării a fost corectă, vom face demersurile necesare pentru a expropria acest teren”, a scris primarul Nicușor Dan pe pagina de Facebook.
Vizita edilului în IOR vine la aproape trei luni de când arborii au început să fie tăiați masiv.
Poliția Locală a Sectorului 3 a dat celor prinși defrișând amenzi de 1.800 de lei, adică 100 de lei de copac, potrivit Hotnews.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!