ComenteazăAjuns la 32 de ani, Laurentiu Rosu, mijlocasul celor de la Recreativo Huelva, viseaza sa nu isi incheie cariera inainte de a mai participa la un turneu final. Dupa prezenta la Euro 2000, ‘Roseata isi doreste ca luna iunie sa-l prinda in Elvetia, in calitate de component al lotului ‘tricolorilor pentru meciurile din cadrul Campionatului European.
‘Din pacate, in ultima perioada am fost mai mult accidentat. Mai nou, am suferit o intindere, dar am revenit in ultimul meci de campionat al Hulvei, in deplasarea de la Betis, cand am intrat in locul francezului Sinama Pongolle, a povestit Rosu. Aflat la final de contract, intelegerea sa cu Recreativo urmand sa expire in vara, mijlocasul si-ar dori sa continue in Primera Division. ‘Momentan nu mi s-a propus o noua intelegere. Daca nu va fi sa raman la Huelva, as vrea, totusi, sa evoluez tot in prima liga a Spaniei, desi am inteles ca mai multe cluburi din Segunda ma doresc. Din Romania nu am primit nici o propunere, chiar daca la un moment dat s-a vorbit ca Steaua ar fi fost interesata de mine, a dezvaluit ‘Roseata.
Selectionerul Victor Piturca nu l-a uitat
Intrebat daca ‘capitolul echipa nationala este unul incheiat, din punctul sau de vedere, Rosu a replicat: ‘De ce sa fie incheiat? Tocmai zilele trecute m-a sunat domnul Dan Apolzan (n.r. – secundul selectionerului Victor Piturca) care m-a intrebat cum ma mai simt. Cine nu si-ar dori sa evolueze la Euro? Mai ales eu, care sunt pe finalul carierei.
Laurentiu Rosu nu a scapat de mistourile colegilor sai de la Huelva, care vad Romania la Euro codasa grupei C, din care mai fac parte Italia, Olanda si Franta. ‘In echipa am un italian, portarul Sorrentino, si francezul Sinama Pongolle, fostul atacant de la Liverpool. Mi-au spus ca nu dau doi bani pe noi, ca nu avem nici cea mai mica sansa. I-am lasat sa vorbeasca, insa de-abia astept sa le dau peste nas. Am mare incredere ca daca vom juca cum am facut-o cu Spania sau cu Olanda, avem sanse reale sa trecem de grupa. E adevarat ca mai conteaza si ziua pe care o vom prinde atat noi, cat si adversarul, dar si acel dram de noroc, a incheiat Rosu.