- Vor putea fi tăiate păduri, indiferent de suprafață
- Investitorul nu va fi obligat să împădurească în altă parte
- Nu există garanții că investitorul va construi pârtia de schi
- Nu sunt prevăzute sancțiuni pentru investitor dacă nu construiește pârtia
- Nu sunt prevăzute restricții pentru ariile protejate/pădurile virgine
„Nu cred că cu asemenea investiții afectăm natura. Când se construiește o pârtie de schi, nu e o suprafață imensă. În orice caz în care tăiem pădurea, afectează natura. Dar nu trebuie să tăiem sute de hectare ca să facem pârtii de schi”.
Asta ne-a spus inițiatorul legii, deputatul UDMR Magyar Lorand. Alături de el, alți 15 parlamentari UDMR.
Propunerea a primit-o de la președintele Consiliului Județean Harghita, care s-a plâns de procedura greoaie prin care pot fi scoase pădurile de sub protecția statului.
Pădurea dispare, dar pârtia apare?
Iar Magyar Lorand nu s-a gândit că pot exista investitori care pot tăia păduri, dar care, ulterior, pot uita de construcția propriu-zisă.
Așa s-a întâmplat în comuna Horea, între Alba și Cluj, unde, în 2010, s-au ras de pe suprafața pământului 30 de hectare de pădure pentru o pârtie de schi, care n-a mai venit niciodată.
„Nu trebuie să fim întotdeauna suspicioși, că așa nu se mai construiește nimic. Și așa o să mergem numai în străinătate la schi, venim acasă și spunem că frumos e în afară, iar noi aici ne legăm de mâini și de picioare. De ce să nu ne facem pârtiile noastre, să nu vină și la noi străini care să lase bani în România?”, spune deputatul Bende Sandor.
Nu poate să garanteze că investitorii se vor ține de cuvânt, dar măcar ”le dă posibilitatea”.
„Trebuie să găsim loc și pentru o pârtie de schi. Investițiile sunt blocate de pădurile virgine, de ariile naturale protejate, de Natura 2000. Omul este neglijent cu natura, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne dezvoltăm și că trebuie să rămânem rezervația UE. Avem multe lucruri unice. Putem să avem grijă de ele, nu trebuie să stricăm multe, dar sunt unele lucruri pe care trebuie să le facem. Cu câteva pârtii, nu se strică tot ecosistemul”, a adăugat Bende Sandor, pentru Libertatea.
Deputatul Erdei Istvan a semnat proiectul de lege doar „din simpatie”. El e din Satu Mare, unde nu sunt păduri, dar s-a bazat pe colegii săi. Chiar și așa, și pentru el, tot pârtiile de schi au prioritate.
„Eu trebuie să mă duc undeva la schi. Mâine poate facem un reportaj cu câte pârtii de schi sunt în Austria. La noi, când să facem o pârtie, apar astfel de probleme, că ce facem cu copacii. Nu putem să le facem la câmpie, ci în munți”, a spus udemeristul.
Aurul verde, în pericol să dispară
Activiștii de mediu trag, însă, un semnal de alarmă. Proiectul de lege înseamnă defrișarea pădurilor, inclusiv a celor virgine, iar asta afectează dreptul oamenilor la un mediu sănătos.
„Este foarte ușor să propui pârtii de schi pentru că nu au turiștii ce să facă în România. Însă există deja studii care demonstrează cum, din cauza altitudinilor montane nu foarte ridicate din România și a cantității de precipitații din zona montană pe timp de iarnă, pârtiile de schi din România nu pot fi competitive cu cele din Europa Centrală. Avem destule pârtii de schi în care se schiază mai puțin de 7 zile pe an, din cauza lipsei zăpezii”, subliniază Ciprian Gălușcă, reprezentant Greenpeace România, contactat de Libertatea.
Toate statisticile arată că, în România, pădurile au fost rase de pe suprafața pământului din ce în ce mai mult. Fondul forestier național a scăzut dramatic, iar munții noștri au ajuns să fie mai mult goi. Cu cea mai mare suprafață de păduri virgine din Europa, activiștii pentru mediu propun investiții alternative prin ecoturism.
„Trebuie asigurată și dezvoltarea comunităților locale. În cazul unor pârtii de schi, tot ce va rămâne în urmă pentru oamenii de acolo vor fi locuri de muncă prost plătite, poluare și zona rurală afectată. Mai ales că munții Făgăraș, de exemplu, sunt protejați de legislația europeană și Natura 2000„, a declarat directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia, Christoph Promberger.
Citește și: