Potrivit documentului, condițiile abuzive sunt endemice în unele părți ale sectorului fructelor din Spania.
Forța de muncă folosită pentru culesul fructelor în regiunea Huelva din sud-vestul Spaniei – dominată de migranți din Maroc și Africa subsahariană – este frecvent plătită la un nivel sub salariul minim și este obligată să lucreze ore suplimentare fără a fi remunerată, potrivit raportului citat.
De asemenea, unii lucrători susțin că li se rețin părți din salariu – echivalentul a până la trei zile – dacă nu îndeplinesc cerințele angajatorilor, că li se interzice să folosească toaleta și că li se rețin pașapoartele sau salariile pentru fi ținuți la lucru.
„Nu este vorba de o fermă izolată, nu este vorba de un furnizor ocazional, ci de o situație răspândită în toate zonele mari de export”, a declarat Jasmine Owens, unul dintre autorii raportului.
Jurnaliștii de la The Guardian au vizitat recent regiunea Huelva și au vorbit cu zece muncitori și doi foști lucrători agricoli. Nouă dintre muncitori au afirmat că erau plătiți cu mai puțin decât minimul legal zilnic, care este acum de 51,15 euro.
„Toată lumea profită de situația noastră”
În fiecare dimineață, Aziza, o muncitoare fără acte din Maroc, în vârstă de 53 de ani, merge de la o fermă la alta, în speranța de a obține o zi de muncă. Anul trecut, ea a găsit de lucru, câștigând aproximativ 40 de euro pe zi – sub salariul zilnic legal. „Din moment ce nu am niciun document, nu am dreptul să depun o plângere”, a spus ea.
Mii de muncitori locuiesc lângă zonele unde sunt cultivate căpșunile, în barăci asamblate din resturi și folii de plastic luate din sere, fără instalații sanitare, apă curentă sau electricitate, reelatează The Guardian.
Forța de muncă din Huelva îi include și pe cei care fac parte dintr-un program bilateral, lansat de Spania și Maroc în 2001, prin care mii de marocani sunt aduși în Huelva timp de până la nouă luni pe an pentru a lucra la recoltarea căpșunilor.
În ciuda rapoartelor care fac legătura între acest program și violența sexuală și a informațiilor referitoare la angajatori care rețin documentele de identitate sau salariile, oficialii spanioli au anunțat în septembrie că programul va fi extins pentru a aduce până la 15.350 de lucrători temporari în Huelva în acest an – o creștere de 5.000 de persoane față de anul trecut.
„Munceai toată luna și puteau să te plătească pentru 16 zile”, a declarat Soumia,o femeie din Maroc care a lucrat 14 ani în cadrul programului bilateral. Serile se încheiau la ora 22.00, iar celor care întârziau li se tăia o zi de muncă, a mai povestit femeia care, în ciuda condițiilor, s-a întors acolo an de an, lăsându-și cele două fiice în Maroc.
„Avem nevoie de aceste locuri de muncă pentru a pune mâncare pe masă. Toată lumea profită de situația noastră”, adaugă Soumia.
Sindicatele și organizațiile pentru apărarea drepturilor au documentat preferința programului pentru mamele cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, pentru că se consideră că acestea au mai multe șanse să se întoarcă în țara de origine după încheierea contractului.
Întrucât programul guvernamental leagă contractual lucrătorul de un angajator și necesită autorizarea oficialilor pentru a schimba locul de muncă, organizațiile susțin că acesta creează condițiile pentru munca forțată.
Rezultatul este că femeile erau foarte vulnerabile la exploatare și mai puțin predispuse să raporteze situațiile abuzive, a declarat Silvina Gorsky, un sociolog care lucrează cu un grup de avocați din Andaluzia care oferă asistență juridică lucrătorilor.
„Nu este vorba de faptul că se întâmplă ca ele să fie vulnerabile. Ci faptul că sunt alese în mod special în acest fel”, explică avocata.
Deși au existat companii din câmpurile de căpșuni din Huelva care își plăteau muncitorii în mod corect, aceste companii erau o minoritate, a declarat José Antonio Brazo, de la Soc-Sat, un sindicat local al lucrătorilor agricoli care, în 2019, a depus peste 1.000 de plângeri în Huelva legate de exploatare și condiții de muncă.
Precizările Ministerului Muncii din Spania
Într-o declarație pentru The Guardian, Ministerul spaniol al Muncii a declarat că este „pe deplin angajat” să rezolve această problemă, adăugând că este în contact permanent cu sindicatele lucrătorilor și cu alte „grupuri afectate” din sector. Anul trecut, ministerul a efectuat 4.245 de inspecții în fermele din Huelva. În total, au fost detectate 189 de încălcări – implicând peste 2.800 de persoane – care au dus la amenzi în valoare de 1,6 milioane de euro.
Interfresa, o asociație comercială care reprezintă 1.300 de producători din industria căpșunilor din Andaluzia, a declarat că „nu a văzut nicio dovadă de practici inadecvate din partea angajatorilor”.
Cât despre contractarea de lucrători temporari din Maroc, asociația a precizat că „munca în agricultură necesită lucrători cu un anumit nivel de pregătire fizică pentru sarcinile implicate în recoltare. Tocmai de aceea, femeile cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani reprezintă un profil des întâlnit”.
***
Pe câmpurile de căpșuni din Spania lucrează și mulți români. Despre condițiile grele de muncă și abuzurile la care sunt supuși au scris și jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, de la Teleleu.eu, care, în 2020, au petrecut o lună în câmpurile din Palos de la Frontera, provincia Huelva.
Articolele lor despre situația din Spania au fost publicate și în Libertatea:
Marian1 • 31.03.2023, 17:36
Va invit sa faceti un material si in Olanda mai ales in sectorul abatoarelor unde romanii sunt expusi la tot felul de abuzuri culmea , chiar si din partea altor romani, iar complici sunt si angajatii abatoarelor . Accidentele de munca sunt ascunse sau zeci de romanii raman cu sechele pe viata .....Va invit !