Lucrurile se complică în multe țări, printre care și România. Nu este prea târziu pentru o strategie „închide şi opreşte” împotriva coronavirusului. În ce ar consta aceasta?

Repornirea economiei pe fundalul luptei cu coronavirusul a devenit un maraton dur, tărăgănat. Redeschiderea școlilor arată, mai degrabă, ca un joc riscant al șanselor mizate la extrem.

Riscul redeschiderii școlilor

Unele ţări, care păreau pe cale să controleze decisiv virusul, precum Germania, au avut recent noi focare. 

Altele, precum SUA, văd o creştere rapidă a răspândirii infecţiilor şi numărului de pacienţi internaţi, care ar putea semnaliza transmiterea necontrolată a virusului.

Ambele situaţii au forţat guverne naţionale şi regionale să întârzie anumite etape ale relaxării sau să impună carantină ţintită în anumite zone.

Pe acest fundal, tot mai multă lume se întreabă dacă o abordare agresivă nu este de preferat în termeni de sănătate publică, dar şi economică.

Exemplul Noii Zeelande

Puține guverne, mai ales în regiunea Asia-Pacific, au reuşit totuşi să facă lucrurile diferit.

La începutul pandemiei, aceste administraţii au putut să stopeze cu fermitate răspândirea coronavirusului şi câteva sunt pe cale să-l elimine complet. De exemplu, la începutul lui iunie, guvernul Noii Zeelande a anunţat că ţara nu mai are cazuri active de coronavirus. 

Recomandări

Donald Trump suspendă mărirea tarifelor timp de 90 de zile pentru toate țările, mai puțin China, pentru care le crește la 125%

Chiar dacă Noua Zeelandă a mai raportat câteva cazuri noi de atunci, nivelul infecţiilor rămâne minuscul, iar asta a permis economiei să repornească şi oamenilor să trăiască şi să muncească aproape la fel cum o făceau şi înaintea pandemiei.

Şi alte ţări au reuşit să oprească, în esenţă, virusul în prima fază a pandemiei: Australia, China (după epidemia iniţială din provincia Hubei), Coreea de Sud, Taiwan.

Aceste guverne au avut o abordare de tip “crush and contain”, care s-a dovedit a fi cea mai eficientă strategie în combaterea coronavirusului, explică autorii studiului.

O abordare “închide şi opreşte” poate fi aplicată şi în ţările cu o rată mare a infecţiei

Cu cât o ţară va limita mai curând răspândirea virusului, cu atât economia va fi îngheţată pentru mai puţină vreme. 

Recomandări

Înregistrare din ședința USR. Momentul în care Elena Lasconi află de la Moșteanu și Fritz că nu va primi finanțare pentru campania electorală

Estimările modelului realizat de BCG arată cum costul unei strategii “crush and contain” de succes este cu 30-40% mai mic decât alte abordări în lupta cu noul coronavirus. 

Iar autorii cred că nu este prea târziu pentru abordarea acestei strategii şi în ţările care au mers pe alte direcţii până acum. 

Izolarea focarelor are un cost economic mai mic

Devine tot mai clar că, în ciuda focusului pe redeschiderea economiei, nu există o cale sustenabilă spre resuscitarea consumului şi repornirea muncii în siguranţă decât dacă virusul va putea fi ţinut sub control. 

Monitorizare, ghiduri personalizate şi bariere protejate

Pentru ca o astfel de strategie să funcţioneze, trebuie intervenit imediat acolo unde apar focare semnificative. Iar în timpul carantinelor care se impun pe plan local, guvernele ar trebui să dezvolte cele trei componente ale unei strategii de control al virusului:

Recomandări

Tatăl lui Vlad Pascu, primele declarații în fața jurnaliștilor: „Fiul meu trebuie să își ispășească pedeapsa”, dar susține că nu era drogat, ci doar avea „urme de metaboliți”. Mesaj pentru familiile victimelor

• monitorizare riguroasă, completă
• ghiduri detaliate pentru interacţiuni umane mai sigure
• politici care să protejeze graniţele zonelor de carantină

Imperativele unei strategii crush and contain/“închide şi opreşte” ar fi: 

1. O abordare riguroasă a carantinelor. Ca să combată eficient răspândirea infecţiei, carantinele trebuie să fie foarte stricte şi cu niveluri înalte de complianţă. Cu cât e mai eficientă o carantină la reducerea interacţiunilor, cu atât ea va fi mai scurtă. 

2. O abordare mai ţintită a monitorizării epidemiologice. Un sistem cuprinzător de monitorizare, care să includă testări pe scară largă şi depistarea eficientă a contactelor este esenţial în combaterea epidemiei. Dar testarea şi depistarea contactelor sunt cele mai eficiente la începutul unei pandemii şi după ce a fost inversată cu succes. 

În astfel de situaţii, testarea şi monitorizarea ar trebui să fie atent ţintite către cele mai vulnerabile segmente ale societăţii. 

3. O abordare mai personalizată a măsurilor de relaxare şi etapelor de redeschidere.
Când o societate începe să se redeschidă, guvernele trebuie să combine protocoalele generale pentru interacţiuni mai sigure, precum purtatul măştilor în public, cu ghiduri suplimentare care să fie personalizate în funcţie de circumstanţele unice şi riscurile din diferite sectoare economice şi segmente de populaţie. 

4. Politici mai puternice pentru protejarea frontierelor de izolare.
Guvernele trebuie să dezvolte capacitatea de a proteja frontierele zonelor de izolare, în care este implementată strategia de tip “crush and contain”.

În cazul României, Suceava este un exemplu de reușită a politicii “închide şi opreşte”. Orașul și județul au pornit ca o Lombardie a României, iar închiderea temporară a redus treptat cazurile, în acest moment având în jur de 40 de cazuri noi pe zi, la o treime față de Argeș și o jumătate față de Prahova.

Urmărește-ne pe Google News