ComenteazăMa numesc Vlejoanga Valentin Nicolae si locuiesc in comuna Botesti, judetul Arges. Sunt un baiat amarat si nu am pe nimeni care sa ma ajute. Am 27 de ani si de cand ma stiu am stat pe unde s-a nimerit. Pe strazi, in trenuri si pe la Casa de Copii. Tot ce imi doresc e sa pot sa imi fac si eu un rost pe lumea asta. Sa muncesc si sa reusesc sa am o camaruta numai a mea, in care sa locuiesc.
Din pacate, nimeni nu-mi da nici o sansa, chiar daca vreau sa muncesc. E foarte greu sa nu ai pe nimeni care sa te ajute, sa fii nevoit sa te descurci singur. Sunt condamnat la saracie. M-am gandit sa trimit aceasta scrisoare, cu speranta ca poate asa voi avea si eu o sansa. Pentru mine o camera de locuit inseamna speranta. Nu mai pot sa stau pe unde se nimereste sau pe strazi.
Valentin Vlejoanga, Arges