6 comentarii„Nu sunt indicii că Federaţia Rusă să aibă vreo intenţie de a ataca un stat aliat, că este România, că este oricine altcineva. Şi acest lucru este dat de puterea şi de forţa alianţei noastre. Noi suntem primul element de descurajare. Evident, când asculţi la câteva sute de metri sau la câţiva kilometri dincolo de casa ta, de locul tău de muncă zgomotul războiului, evident că îţi creează emoţie şi evident creează anxietate şi angoasă”, a spus Mircea Geoană, aflat în localitatea Răcari din judeţul Dâmboviţa, potrivit Agerpres.
„Eu înţeleg acest lucru. Dar nu există risc la adresa României, în sensul de a fi antrenaţi în acest conflict sau de a avea o extensie a acestui conflict către noi”, a adăugat el.
Oficialul NATO şi-a anunţat intenţia de a vizita zonele din judeţul Tulcea aflate în proximitatea porturilor ucrainene atacate de drone ale Rusiei. „Ce ar fi fost dacă nu eram în NATO? Şi poate că ăsta ar fi un element de încredere suplimentară în faptul că aparţinem celei mai puternice alianţe din istoria umanităţii. Şi chiar intenţionez ca în perioada următoare să vizitez şi, poate, prezenţa mea şi mesajul meu o să fie un mesaj de linişte, de încredere şi de calm”, a mai spus Geoană.
Precizările oficialului NATO au venit după ce Ministerul Apărării Naţionale a anunţat sâmbătă, 9 septembrie, că militarii au găsit lângă localitatea tulceană Plauru noi fragmente de dronă, similară celor folosite de armata rusă, la câteva zile după un incident similar.
Ucrainenii au spus pe 4 septembrie că dronele rusești au căzut în România. Bucureștiul a negat
Luni dimineață, 4 septembrie, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de externe Oleg Nikolenko a afirmat pe Facebook că drone lansate de Rusia duminică noapte, în zona portului Ismail de la Dunăre, au căzut și au explodat pe teritoriul României, stat membru NATO.
Câteva ore mai târziu, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a insistat că Ucraina deține probe fotografice care arată că teritoriul României a fost lovit de drone. „Avem dovezi fotografice că ceva a căzut acolo. Suntem gata să le împărtășim, dar concluziile finale vor fi trase de autoritățile române, care apoi nu trebuie doar să tragă concluzii, ci și să spună ce vor face mai departe”, a declarat Kuleba.
România, prin intermediul a două ministere, cel al Apărării Naționale și al Afacerilor Externe, a respins „în mod categoric informaţiile” Ucrainei.
Ministrul apărării a vorbit de „bucăți care pot fi de dronă” pe 6 septembrie
Ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a fost cel care a declarat miercuri dimineață, 6 septembrie, la Antena 3, că bucăți care pot fi dintr-o dronă lansată de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au fost găsite în judeţul Tulcea, pe raza comunei tulcene Ceatalchioi, în care se află și satul Plauru.
În aceeași zi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, Constantin Spînu, a spus că rămășițele au fost găsite marți seară, 5 septembrie, dar nu se știe precis de când se aflau acolo și că echipele de investigație ale MApN cercetează o zonă foarte extinsă.
Tot miercuri, 6 septembrie, dar la amiază, președintele Klaus Iohannis a declarat că dacă analiza Ministerului Apărării va confirma că bucățile găsite pe teritoriul României aparțin unei drone a Rusiei, „o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă” și „o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale a României, stat aliat NATO”.
Seara, ministrul apărării a spus că nu se teme că va fi demis, după ce i-a furnizat preşedintelui Klaus Iohannis informaţii greşite privind bucățile de dronă.