Cuprins:
Aleksei Navalnîi a început să scrie volumul „Patriot” la scurt timp după ce a fost la un pas de moarte în 2020, în urma unei otrăviri. Cartea cuprinde întreaga poveste a vieții sale: autorul își descrie tinerețea, chemarea pentru activism, căsnicia și familia, angajamentul pe care și l-a luat de a înfrunta o putere mondială care voia să-l amuțească cu orice preț și convingerea sa nestrămutată că schimbările se vor produce indiferent de cei care li se împotrivesc.
Primul fragment
Ultimul cuvânt al lui Aleksei în procesul Yves Rocher
De câte ori în viață i se oferă cuiva care nu a comis nici o infracțiune și care nu a încălcat legea prilejul de a spune ultimul cuvânt? Niciodată. De zero ori. Ei bine, dacă are ghinion, poate o dată. Dar pe parcursul ultimului an și jumătate, doi ani dacă punem la socoteală și apelul, acesta este probabil al șaselea sau al șaptelea, poate al zecelea, „ultim cuvânt” al meu.
Am auzit rostindu‑se fraza „Acuzat Navalnîi, aveți prilejul să spuneți un ultim cuvânt” în numeroase rânduri. Am impresia că, odată cu ultimul tău cuvânt, pentru mine, pentru oricine, pentru toți, vin și ultimele tale zile. Mereu ți se cere să‑ți spui ultimul cuvânt. Spun asta, dar în același timp văd că aceste zile finale nu mai sosesc.
Și există ceva care mă convinge mai cu seamă de acest lucru. Dacă ar fi să fac o fotografie cu voi trei [judecătorul și cei doi procurori] sau, mai bine zis, cu voi toți, împreună cu reprezentanții așa‑numitelor victime, cu care am avut de‑a face în ultima vreme, aceasta ar arăta oameni cu ochii plecați, holbându‑se la o masă. Vă dați seama că țineți cu toții mereu ochii plecați către masă? Nu aveți nimic de spus.
[Judecător] Elena Sergheevna [Korobcenko], care este fraza dumneavoastră preferată, pe care o folosiți constant pentru a vă adresa mie? Știți exact care este. Anchetatori, procurori, funcționari FSIN, judecători civili, judecători penali, toți vă adresați mie cu una și aceeași frază: „Știți, Aleksei Anatolievici, ei bine,
trebuie să înțelegeți…”. Înțeleg totul. Totul, în afară de un singur lucru: de ce vă holbați mereu la
masă?
Nu‑mi fac iluzii. Înțeleg perfect că nici unul dintre voi nu se va ridica brusc și nu va răsturna acea masă, și nici nu veți spune: „M‑am săturat de toate astea!”. Nici reprezentanții Yves Rocher nu se vor ridica în picioare și vor spune: „Navalnîi ne‑a convins cu vorbele sale elocvente!”. Oamenii sunt făcuți din altă plămadă. Conștiința umană compensează sentimentul de vinovăție; dacă nu ar fi așa, oamenii s‑ar arunca constant pe nisipul plajelor, spre a se sinucide, precum delfinii. Este imposibil să te duci acasă la sfârșitul zilei și să le spui copiilor sau soțului tău: „Știți, astăzi am luat parte la condamnarea cuiva care era
profund nevinovat. Acum mă simt foarte prost din cauza asta și mă voi simți mereu prost”.
Noi nu facem asta pentru că suntem făcuți diferit. Ori spun: „Știți, Aleksei Anatolievici, trebuie să înțelegeți cum stau lucrurile”, ori spun: „Nu iese fum fără foc”. Sau vor spune: „Nu trebuia să te pui cu Putin”, așa cum mi‑a zis recent un reprezentant al Comitetului de Investigații. „Dacă nu ar fi atras atenția asupra sa, dacă nu și‑ar fi fluturat brațele, dacă nu ar fi stat în calea oamenilor, mai mult ca sigur că totul ar fi dispărut”. (…)
Totul este construit pe minciună, pe minciună continuă, înțelegeți? Și cu cât vă prezentăm mai multe dovezi concrete despre ceva, cu atât mai mari sunt minciunile cu care ne confruntăm. Aceste minciuni au devenit întregul modus operandi al statului; ele sunt acum însăși esența sa. Ne privim liderii ținând discursuri și auzim minciuni de la început până la sfârșit, fie că este vorba despre chestiuni importante sau banale.
Ieri Putin a spus: „Nu avem nici un palat”. Totuși, noi fotografiem trei palate în fiecare lună! Le publicăm fotografiile și o dovedim lumii. „Nu avem nici un palat”. Și nu avem nici oligarhi care se hrănesc întruna din banii statului. Aruncați doar o privire asupra documentelor care dovedesc că șeful Căilor Ferate Ruse a înregistrat jumătate din corporațiile de stat în zone offshore din Cipru și Panama.
De ce suportați aceste minciuni? De ce vă holbați la masă? Îmi pare rău dacă vă târăsc într‑o discuție filosofică, dar viața este prea scurtă ca să te holbezi pur și simplu la masă. Am clipit și am aproape patruzeci de ani. Voi clipi din nou și voi avea deja nepoți. Pe urmă, toți vom clipi din nou și vom fi pe patul de moarte, cu rudele în jurul nostru, și toate se vor gândi: Era și timpul să moară și să elibereze apartamentul ăsta.
Și la un moment dat ne vom da seama că nimic din ce am făcut nu a avut vreo semnificație, așa că de ce ne‑am holbat la masă și nu am spus nimic? Singurele momente din viața noastră care contează cu adevărat sunt cele în care facem ce trebuie, când nu suntem nevoiți să ne plecăm privirea spre masă, ci putem să ridicăm capul și să ne privim în ochi. Nimic altceva nu contează.
Procesul Yves Rocher și condamnarea lui Aleksei Navalnîi
Yves Rocher Vostok, filiala est-europeană a companiei franceze de cosmetice, i-a dat în judecată pe politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi și pe fratele acestuia, Oleg, pentru fraudă și spălare de bani. Glavpodpiska, firma înființată de frații Navalnîi, avea un contract cu Yve Rocher Vostok semnat în august 2008. Pe 10 decembrie 2012, Bruno Leproux, directorul general al Yves Rocher Vostok, a cerut anchetarea fraților Navalnîi.
Aleksei Navalnîi şi fratele său, Oleg, au fost anchetaţi pentru delapidarea a 26 de milioane de ruble (592.000 de euro) de la filiala rusă a celebrei companii franceze de parfumerie şi a alte patru milioane de ruble (90.000 de euro) de la o altă societate. Cei doi fraţi au fost, de asemenea, acuzaţi de activităţi de spălare de bani, pentru o sumă de 21 de milioane de ruble (480.000 de euro).
Pe 19 decembrie 2014, procuratura a cerut 10 ani de închisoare pentru Navalnîi, în cazul Yves Rocher. Aleksei a respins acuzațiile și, pe 30 decembrie 2014, instanța l-a condamnat la 3 ani și 6 luni cu suspendare, în timp ce fratele său a primit aceeași pedepasă, cu executare.
Ulterior, Navalnîi a mai fost anchetat și judecat de către autoritățile ruse, inlcusiv condamnat pentru că ar fi încălcat prevederile perioadei de probațiune de după condamnarea în procesul Yves Rocher.
„Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi va fi lansată și în România, pe 22 octombrie
Libertatea publică, începând de luni, 14 octombrie, o miniserie de fragmente în avanpremieră din această carte, anticipând lansarea din 22 octombrie. Alături de unele dintre cele mai mari publicații ale lumii, The New Yorker, The Times, Der Spigel, Le Monde, sau El Pais, editorul în limba română, Litera, și deținătorul internațional de drepturi au ales Libertatea pentru a găzdui cele cinci fragmente, atât în ediția pe print, cât și în cea digitală, recunoscând valoarea brandului și relevanța Libertatea în peisajul jurnalistic din România.
„Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, memoriile tulburătoare ale celui mai proeminent disident de la începutul secolului XXI, este cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional. Principalul opozant al regimului Putin din Rusia a plătit prețul suprem pentru convingerile sale: moartea sa a survenit în februarie 2024 într-una dintre coloniile penitenciare din nordul Rusiei, dincolo de Cercul Polar. Cartea este unul dintre cele mai amănunțite, nevralgice și puternice proiecte editoriale ce au în prim-plan mari personalități.
Volumul „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi va fi lansat simultan pe 22 octombrie atât în print (ediție cartonată), cât și în format digital (ebook & audiobook). Până atunci, cartea este disponibilă la precomandă cu o reducere atractivă și transport gratuit pe site-ul litera.ro.
Ediția în limba română, publicată de Editura Litera, va apărea în această toamnă, pe 22 octombrie, simultan cu cele peste 20 de ediții ale cărții din toată lumea, inclusiv în limbile engleză și rusă.