ComenteazăNu mi-e frică de criza economică, de criză în general. Pentru simplul motiv că statul român este încă de la înfiinţarea sa într-o criză permanentă. N-am reuşit niciodată să construim o casă, am pus cel mult bazele unei fundaţii, iar vremurile au fost de aşa natură că am rămas la acest stadiu. Nu avem un model românesc de organizare. Poate cu excepţia celui sătesc, al comunităţilor rurale, un model unic de democraţie descris de Dimitrie Gusti. Dar nici ăsta, fie vorba între noi, nu este unul original. De fapt, nici nu trebuia să fi înfiinţat ceva numai de dragul de a inventa ceva. Peste această organizare empirică a satelor s-au suprapus ani de-a rândul alte modele: cel fanariot, cel austriac, cel rusesc etc. Nu e de neglijat că Ţările Române, adică noi, am avut prima Constituţie – Regulamentele Organice – scrisă de un general rus, Pavel Dmitrievici Kiseliov, cunoscut sub numele franţuzit Kiseleff. În Transilvania, a predominat modelul impus de şaşi, de şvabi şi de unguri, mai precis cel al Imperiului Austro- Ungar, iar Moldova cu Basarabia cu tot a fost tributară modelului rusesc. Ţara Românească a pendulat între organizarea franceză, dar cu iz balcanic, oriental. Din aceste motive, neamţul, deşi a fost un model pe malurile Dâmboviţei, nu a fost niciodată iubit. Admirat, dar nu de imitat! Istoria acestui neam demonstrează că aşazisa criză este, de fapt, o stare permanentă. Niciodată n-am avut timp de construcţie, de vremuri paşnice! Am fost mereu într-o permanentă reformă, într- o căutare de modele. Aşa că nu vă fie frică de criză! Suntem obişnuiţi!