Comentează„Legea rusă nu va funcţiona în ţara noastră şi va rămâne o simplă bucată de hârtie căreia nimeni nu i se va supune”, au declarat miercuri aproape 200 de ONG-uri într-o declaraţie comună prin care sfidează guvernul.
Legea, criticată ca având potenţial de a limita libertatea şi denunţată de Occident, divizează profund societatea georgiană. De la începutul lunii aprilie, manifestaţiile opozanţilor legii au avut loc zilnic, reunind în mai multe rânduri zeci de mii de persoane.
Inspirat, potrivit opoziţiei, de o lege rusă utilizată de Kremlin pentru a reprima disidenţii, textul impune ONG-urilor şi mass-media care primesc cel puţin 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ strict.
Partidul de guvernământ „Visul Georgian”, care insistă asupra faptului că această legislaţie este menită doar să garanteze o mai mare „transparenţă”, a obţinut marţi adoptarea definitivă a textului prin vot în Parlament, trecând peste veto-ul preşedintei proeuropene Salome Zurabișvili.
Miza legii adoptate de „Visul Georgian”
Mai multe organizaţii, printre care filiala georgiană a Transparency International, au declarat pentru France Presse că se aşteaptă ca activele lor să fie îngheţate şi activitatea lor să fie îngreunată odată cu intrarea în vigoare a legii.
În declaraţia lor de miercuri, ONG-urile au afirmat în special că legea „pune în pericol monitorizarea alegerilor parlamentare” prevăzute să aibă loc în octombrie în Georgia. „Dar noi, organizaţiile civile georgiene, promitem să apărăm alegerile şi vocea fiecărui alegător”, au spus aceste organizaţii.
„Visul Georgian creează un sistem de guvernare fără presă critică sau grupuri civile capabile să se exprime împotriva regresului democratic în general şi a încălcărilor electorale în special”, a explicat Eka Gigauri, director executiv al Transparency International Georgia.
În opinia sa, „acest act legislativ rău intenţionat trebuie abrogat imediat, deoarece încalcă în mod direct dreptul la libertatea de asociere”. De asemenea, ea a făcut apel la autorităţi să pună capăt „campaniei de intimidare şi violenţă împotriva societăţii civile georgiene”.
Amenințări
În timp ce legea îşi croia drum prin parlament, zeci de angajaţi ai unor ONG-uri importante au afirmat că au fost ţinta unor apeluri telefonice şi afişe jignitoare. De asemenea, mai multe personalităţi din opoziţie au afirmat că au fost atacate de agresori necunoscuţi, pe care i-au acuzat că au legături cu partidul de guvernământ.
Nona Kurdovanidze, preşedinta grupului pentru drepturi GYLA, cu sediul la Tbilisi, a declarat că „legea este neconstituţională şi stigmatizează ONG-urile”. De asemenea, „este inacceptabil să ne supunem unei legi care, aşa cum a spus Bruxelles-ul, este împotriva parcursului european al Georgiei”, a declarat ea pentru France-Presse.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat marţi că „regretă profund” adoptarea finală a legii, cerând ţării din Caucaz să „revină ferm pe calea UE”.
Washingtonul, prin intermediul unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a „condamnat”, de asemenea, un vot care a ignorat „aspiraţiile euro-atlantice ale poporului georgian”.
Deşi Georgia este, din decembrie 2023, candidat oficial la aderarea la UE, iar Visul Georgian susţine la nivel oficial obiectivul înscris în Constituţie de a face parte într-o zi din UE şi NATO, acest partid, aflat la putere din 2012, se dedă de fapt unor măsuri care, în opinia criticilor săi, apropie ţara de Moscova.
Marţi, mii de persoane au ieşit pe străzile din Tbilisi pentru a protesta în faţa parlamentului, aşa cum au făcut-o şi cu multe alte ocazii în săptămânile precedente.