Chiriasi sau proprietari, cei care locuiesc in casele nationalizate retrocedate fostilor proprietari ajung cel mai adesea in strada, cu toate ca, in ultimii ani, au fost aprobate mai multe legi menite sa-i puna la adapost. Chiriasii au prioritate in repartizarea unei locuinte sociale, iar proprietarii trebuie sa primeasca o casa in schimb si despagubiri in contul investitiilor. In ambele cazuri insa totul este doar teorie.
Conform unei hotarari adoptate joi de guvern, chiriasii cu venituri reduse, invaliditate sau pensionari, evacuati din imobilele retrocedate fostilor proprietari, vor avea prioritate in repartizarea unei locuinte sociale de catre consiliile locale. De fapt, documentul adoptat de Executiv nu reprezinta o noutate, regula fiind aplicata teoretic de foarte multi ani. Practic insa, majoritatea chiriasilor ajung sa fie evacuati fara ca primariile sa le poata oferi un acoperis. In prezent, in Capitala exista un deficit de locuinte sociale, iar autoritatile nu mai aloca fonduri pentru construirea de blocuri, ci se multumesc sa astepte sa se elibereze cate o casa ocupata de vreun batran. Nici proprietarii nu sunt insa mai fericiti. Dupa ce sunt purtati cate 10-15 ani prin tribunale, sunt nevoiti sa-si paraseasca locuintele in favoarea mostenitorilor fostilor proprietari, a bisericii sau a vreunei institutii. In schimb li se ofera doar case cu pereti coscoviti, in blocuri din cele mai ieftine cartiere, iar despagubirile nu acopera niciodata sumele pe care le-au investit in locuintele pe care le pierd.
Familia Motoi locuieste de 22 de ani intr-o casa nationalizata de pe strada Mihai Eminescu din sectorul 2.
Sunt zece persoane, iar fostul proprietar a reusit sa le anuleze contractul de vanzare-cumparare, pentru a nu le oferi nimic in schimb.
Parintii au cumparat casa de la stat, in 1996, iar dupa doi ani au aflat ca locuinta e in curs de retrocedare. ‘De 15 ani ne judecam cu mostenitoarea fostului proprietar. Am investit aici peste 70.000 de dolari. Am chitante. Nu avea curent electric, apa potabila, gaze. In plus am platit pentru ea, in 1998, aproximativ 8.000 de dolari. Nu vrem sa ajungem in strada!’, ne-a spus aproape plangand Mihaela Motoi (30 de ani).
Contractul de vanzare-cumparare li s-a anulat
Acum, familia Motoi isi da seama ca s-a luptat degeaba prin instante atatia ani, pentru ca la ultima infatisare li s-a anulat contractul de vanzare-cumparare. Aceasta tactica e folosita de fostii proprietari pentru a scapa de acordarea unor despagubiri familiilor evacuate. ‘Ne vor obliga sa plecam si stim ca de la primarie nu avem nici o sansa sa primim casa’, ne-a spus disperata Daniela Motoi.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro