Numărul adopțiilor a crescut cu aproape 50% în acest an. Șefa Autorității care se ocupă de adopții: „70-80% dintre familii vor copii sub 7 ani. Aici e problema!”

Creșterea cu aproape jumătate a numărului de adopții în acest an vine și pe fondul creșterii numărului de copii adoptabili, cu 55% față de 2020, la peste 5.400 de copii. Un copil intră pe lista adoptabililor după ce asistenții sociali se asigură că aceștia nu mai pot fi reintegrați în propriile familii. Se întocmește un dosar care merge în instanță și un judecător decide adoptabilitatea copilului.

Autoritățile pot da acum spre adopție frați în familii diferite, adică pot să-i despartă în anumite condiții. „Pentru binele copilului, ar putea fi separați pe grupuri sau individual, depinde de vârsta lor, astfel încât să le dăm șansa la adopție. Dacă ne încăpățânăm să-i ținem împreună și să spunem că sunt adoptabili doar împreună șase, s-ar putea să îmbătrânească acolo”, a explicat pentru Libertatea Florica Cherecheș, președinta Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Procesul de adopție poate dura de la un an, dar putea și să depășească perioada de doi ani în care era valabil atestatul de adoptator, dacă viitorii părinți aveau anumite cerințe în ceea ce-i privește pe copii. Acum valabilitatea atestatului de adoptator a crescut de la doi la cinci ani, ceea ce oferă mai mult timp acelei familii pentru a reuși o potrivire cu un copil din sistem.

În acest an a intrat în vigoare și măsura prin care plata indemnizației pentru concediul de acomodare de un an care se acordă pentru unul dintre părinți, poate să crească de la 1.700 de lei pe lună, cât era până acum, la 85% din media veniturilor salariale din ultimii 2 ani. A fost eliminată din legislație obligativitatea de a fi căutate rudele copilului până la gradul patru pentru a fi întrebate dacă nu își doresc să îl ia în plasament.

Procesul de adopție este mai scurt și dacă părinții acceptă copii mai mari de 7 ani sau care au anumite probleme de dezvoltare. „Doar 26% dintre copiii pe care îi avem adoptabili sunt cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani. Marea majoritate sunt copii peste 7 ani. Dar atunci când se pune problema părinților cu atestat de adoptator, ei își doresc exact invers. 70-80% dintre familii își doresc copii sub 7 ani. Aici este problema”, mai spune Cherecheș.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Care este procesul de adopție

Persoanele care doresc să ia un copil din sistem trebuie întâi să obțină un atestat de persoană sau familie adoptatoare. Procesul este realizat de un asistent social și un psiholog și presupune trecerea printr-o evaluare socială, una psihologică și un program de pregătire pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte. Un atestat se obține în maximum 90 de zile, de la DGASPC-urile din fiecare județ.

Viitorii părinți apoi își exprimă cerințele exacte într-un formular și un program pe calculator face o potrivire inițială cu copiii adoptabili aflați la acel moment în sistem. O altă modificare care poate scurta timpul este faptul că după șase luni în care familia respectivă nu a găsit un copil în județul în care se află, căutarea începe la nivel național.

Există posibilitatea ca viitorii părinți să vadă profilul tuturor copiilor aflați în sistem la direcțiile de asistență socială și să aleagă de acolo.

„Acolo este poza copilului, toate informațiile despre copil. Încurajăm direcțiile să fie cât mai creative în a-și prezenta copiii astfel încât cei care doresc să-i adopte să-i vadă și să-i îndrăgească de la prima vedere”, mai spune președinta autorității.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Ce înseamnă un „copil greu adoptabil”

În profilul public, majoritatea copiilor sunt din categoria „greu adoptabili”, adică fie au o vârstă mai mare de 7 ani, fie au mulți frați, o întârziere în dezvoltare sau un handicap.

„O doamnă spunea că a avut multe pretenții, unii confundă copilul cu un produs, dar fiindcă își dorea o adopție rapidă s-a dus să vizualizeze profilul public și a plecat acasă cu un copil diferit, cu întârzieri în dezvoltare”, își amintește Florica Cherecheș.

„Am întâlnit această femeie la un an distanță, erau fericiți, și ea, și băiețelul. Ea era încântată de progresul pe care l-a făcut acest copilaș. Sigur că încă avea provocări, dar se ocupa de el cu multă atenție. Am văzut familii care au recuperat copii, fiindcă ei se deschid și înfloresc atunci când sunt luați acasă, iubiți și îngrijiți”.

Apoi, se acordă 900 de lei lunar dacă acel copil are peste 7 ani sau e încadrat în grad de handicap accentuat, este infectat cu HIV sau are SIDA ori face parte dintr-un grup de cel puțin trei frați adoptabili împreună. Dacă acel copil întrunește două dintre condiții, și în cazul indemnizației de 600 de lei, și a celei de 900, sumele lunare se majorează cu 75%.

„Nicio familie nu adoptă ca să primească banii ăștia, dar este un semnal și un stimulent pentru cei care vor să adopte, fiindcă recunoaștem efortul familiilor care adoptă și ne dorim să încurajăm adopția, să nu mai fie copii în sistem”, a mai adăugat președinta ANDPDCA. 

În următorii doi ani, toate centrele de plasament din România trebuie închise și copiii să fie mutați în centre rezidențiale care au grupuri mici de copii și un mediu mai aproape de cel familial, cu maximum 10 copii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro