Astfel, în 2022 au fost semnalate 71 de cazuri, fiind vorba despre „o creştere semnificativă” în raport cu 2010-2021, perioadă în care doar 73 de cazuri au fost înregistrate, a precizat ECDC într-un comunicat.
De asemenea, numărul cazurilor a crescut la 1.572 în 2022 şi 4.900 în 2023, când a atins cel mai înalt nivel al său de la debutul monitorizării europene în 2008.
„Europa constată deja că schimbările climatice creează condiţii mai favorabile pentru răspândirea ţânţarilor invazivi în zone care erau în trecut scutite şi, totodată, infectarea unui număr tot mai mare de persoane cu maladii precum febra denga”, a spus Andrea Ammon, directoarea ECDC.
Tot mai multe regiuni sunt afectate
În ceea ce priveşte virusul Nilului de Vest, 713 cazuri autohtone au fost înregistrate în 123 de regiuni din nouă ţări membre ale UE în 2023, cu 67 de decese.
Deşi acest număr reprezintă o scădere în raport cu cele 1.133 de cazuri din 2022, numărul regiunilor afectate se află la cel mai înalt nivel al său de după anul 2018.
Ţânţarul responsabil cu răspândirea virusului Nilului de Vest, Culex pipiens, este originar din Europa şi este prezent în toată regiunea UE/SEE, potrivit comunicatului publicat de ECDC.
Ţânţarul Aedes albopictus (ţânţarul-tigru), cunoscut pentru transmiterea virusurilor denga, chikungunya şi Zika, „se răspândeşte spre nordul, estul şi vestul Europei şi are de acum populaţii autonome în 13 ţări din UE/SEE”, au dezvăluit reprezentanţii ECDC.
Specia Aedes aegypti, responsabilă pentru răspândirea febrei galbene, febrei denga, chikungunya şi Zika, s-a stabilit recent în Cipru şi în mai multe regiuni de la periferia UE, precum arhipelagul Madeira şi insulele franceze din Marea Caraibilor.