Rolul CJRAE va fi preluat de direcțiile județene, noile structuri ce vor lua locul inspectoratelor școlare, zice noua lege a educației aflată în dezbatere publică până pe 24 august. Consilierii școlari ar urma să fie angajați direct de către școli, dar asta ar putea să creeze un climat de tensiune în instituții, cred aceștia.
Într-un dialog cu Școala 9, doi consilieri școlari explică de ce au nevoie să rămână independenți de managementul școlilor și de ce sunt sceptici cu privire la creșterea numărului de specialiști din școli.
Cora Iulia Aprozeanu este consilier școlar în sectorul 4 din Capitală de 14 ani și a explicat de ce e bine să nu fie sub umbrela școlii în care lucrează. „Pe mine mă interesează să nu răspund în fața directorului pentru că, din natura situațiilor cu care ne confruntăm, facem la un moment dat propuneri care vin în opoziție cu viziunea lor despre ce ar trebui să se întâmple în școală. Și directorii de cele mai multe ori se simt lezați”, spune consiliera.
Fișa postului făcută de fiecare școală ar putea duce la scăderea standardelor
Deși ea a avut mereu relații bune cu directorii școlilor unde a lucrat, colegii ei s-au confruntat cu tot felul de situații. „Știu cazuri în care directorii le-au cerut consilierilor să facă lucruri care nu sunt prevăzute în fișa postului. De exemplu: dacă tu tot evaluezi climatul educațional, învățătoarea X cum este? Ei se foloseau de specialiști ca să-și certifice niște lucruri și e abuziv. Noi spuneam atunci că nu e în fișa postului, mergeam către centru și se lămureau lucrurile”, dă un exemplu Cora.
Nouă ne este extrem de util să fim autonomi, să facem intervențiile necesare și să ne spunem punctele de vedere fără să ne fie teamă de directorul pe care îl avem.
Cora Iulia Aprozeanu, consilier școlar:
Peste 14.000 de persoane au semnat deja petiția împotriva desființării CJRAE și mulți alți profesori și-au exprimat revolta față de schimbările cu privire la această instituție care îi ținea adunați pe specialiști, fie ei consilieri școlari sau logopezi. Principalul lor argument este că e o instituție care funcționează și de ce ai vrea să strici asta?
Andrei Ionel Mocanu a fost consilier școlar timp de șapte ani, la stat și la privat, înainte să devină psiholog în cadrul unei clinici din București. Acesta crede că toți consilierii au reușit să-și păstreze standardele, fiindcă au avut cu toții aceeași fișă a postului. Or, asta se va schimba. „Dacă instituția dispare, fiecare unitate școlară va avea propria fișă a postului și va fi greu să avem aceleași standarde în calitatea serviciilor psihopedagogice. Nu știu managerul școlii câte competențe are pe partea psihopedagogică și atunci ar putea să aglomereze consilierul școlar cu diverse comisii, adică mai multă birocrație, care l-ar îndepărta de la rolul său”, spune psihologul.
Numărul consilierilor se va tripla, potrivit legii
În acest moment, în toată țara sunt în jur de 2.600 de consilieri școlari, adică unul la peste 1.100 de elevi. Ministerul vrea să crească numărul lor la 10.000 până în 2027. Prin urmare, să fie unul la 500 de copii. Decizia este susținută de specialiști, sunt însă sceptici, fiindcă și acum legea spune că ar trebui să fie mai mulți, dar nimeni nu a respectat-o.
„În momentul ăsta eu lucrez în sectorul 4 din București supranormată, 350 de preșcolari și 850 de elevi din școală, în condițiile în care actuala lege prevede 500 de elevi pe post. Așa lucrăm cu toții. Nevoie de consilieri este mare. Minunea ar fi ca la o școală de la sat să ajungă un consilier măcar o dată sau de două ori pe săptămână”, spune consiliera școlară. Aceasta crede însă că dacă sunt banii care să susțină angajarea, se putea face simplu și până acum, fără să fie inclusă în noua reformă.
„Dacă consilierul va avea 500 de elevi, ar putea intra mai des la școală, să țină cursuri de formare pentru cadrele didactice, să se întâlnească mai des cu părinții”, pledează și Mocanu pentru această modificare.
„Compartimente”, în loc de „cabinete”
Proiectul de lege este foarte ambițios și cu privire la serviciile de suport pe care intenționează să le înființeze în școli. Astăzi există în școli cabinetele de consiliere unde poate fi găsit consilierul școlar după un orar. Legea vrea să realizeze însă compartimente în care să fie un logoped, un psihopedagog și un asistent social care să lucreze integrat. Deși sună foarte bine, specialiștilor le e teamă să nu fie încă un vis ce va rămâne pe hârtie.
„În momentul ăsta, în București nu cred că există decât vreo 40 de logopezi. Cum ar arăta minunea să existe un logoped în fiecare școală din țara asta, sunt atâția specialiști?”, se întreabă Cora Iulia Aprozeanu.
Colegul ei, Andrei Ionel Mocanu, se întreabă unde vor găsi școlile aceste noi spații: „Pentru că în acest compartiment ar trebui să stea și logopedul, și consilierul școlar, și asistentul social, ceea ce presupune ca fiecare școală să aibă spațiul necesar. Și logistic e greu de pus în practică. Acum fiecare școală are un spațiu dedicat consilierului, cu jucării pentru a interacționa mai ușor cu copiii. Spații care acum sunt foarte mici, fiind dedicate unei singure persoane.”
Între timp, specialiștii din CJRAE din toată țara au transmis propuneri Ministerului Educației cu privire la cum ar putea fi îmbunătățit sistemul în ceea ce-i privește. Până pe 24 august, legea poate fi consultată și oricine poate veni cu modificări. Apoi, aceasta ar urma să intre în Parlament și să intre în vigoare până în toamna lui 2023.
Articolul complet, în Școala 9.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro