Președintele sud-african Cyril Ramaphosa și primul ministru pakistanez Imran Khan sunt, de asemenea, prezenți în baza de date, care mai include diplomați, șefi militari și politicieni din 34 de țări.
The Guardian subliniază că apariția unui număr de telefon în baza de date, care conține numerele selectate de guvernele care au achiziționat programul de spionaj de la firma NSO, nu înseamnă implicit că au fost interceptate convorbirile telefonice sau că s-a încercat acest lucru. NSO insistă că baza de date nu are „nicio relevanță” pentru companie.
NSO a declarat că Macron nu a fost o „țintă” a niciunuia dintre clienții săi, iar compania neagă că ar fi fost selectat pentru supraveghere prin softul Pegasus.
Cu toate acestea, lista indică persoanele identificate ca persoane de interes de către clienții guvernamentali ai NSO și include persoane care au fost ulterior vizate pentru supraveghere, arată ancheta jurnalistică.
NSO insistă că a solicitat clienților săi guvernamentali să folosească instrumentele sale puternice de spionaj doar pentru investigații legitime asupra terorismului sau criminalității.
Șefii de stat și guverne care se regăsesc pe lista Pegasus:
- Președintele sud-african Cyril Ramaphosa, care pare să fi fost selectat de Rwanda în 2019.
- Emmanuel Macron, președintele Franței, care pare să fi fost selectat ca persoană de interes de către Maroc în 2019. Un oficial de la Élysée a transmis: „Dacă acest lucru este dovedit, este în mod clar foarte grav. Toată atenția va fi concentrată asupra acestor dezvăluiri de presă.”
- Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, care, de asemenea, pare să fi fost de interes pentru Maroc în 2019.
- Saad Hariri, care a demisionat din funcția de prim-ministru al Libanului săptămâna trecută și pare să fi fost selectat de Emiratele Arabe Unite în 2018 și 2019.
- Charles Michel, președintele Consiliului European, care pare să fi fost ales ca persoană de interes de către Maroc în 2019, când era prim-ministru al Belgiei.
- Regele Mohammed al VI-lea al Marocului, care a fost selectat ca persoană de interes în 2019, aparent de forțele de securitate din propria țară.
- Saadeddine Othmani, prim-ministru al Marocului, care a fost, de asemenea, selectat ca persoană de interes în 2018 și 2019, posibil din nou de elemente din propria țară.
- Imran Khan, prim-ministru al Pakistanului, care a fost selectat ca persoană de interes de către India în 2019.
- Felipe Calderón, fost președinte al Mexicului. Numărul său a fost selectat în 2016 și 2017 de ceea ce se crede că a fost client mexican în perioada în care soția sa, Margarita Zavala, candida pentru președinție
- Robert Malley, un vechi diplomat american are a fost negociator-șef pentru acordul SUA-Iran și care pare să fi fost selectat ca persoană de interes de către Maroc în 2019. NSO a precizat că clienții săi guvernamentali sunt împiedicați să-și folosească softul împotriva numerelor din SUA, acest lucru fiind „imposibil din punct de vedere tehnic”.
Jurnaliștii care au format Programul Pegasus nu au putut examina telefoanele mobile ale liderilor și diplomaților și, prin urmare, nu au putut confirma dacă a existat vreo încercare de a instala malware pe telefoanele lor și astfel să le fie interceptate conversațiile.
Cum funcționează Pegasus
Spyware-ul a fost produs de compania israeliană NSO și vândut guvernelor din întreaga lume și poate infecta telefoanele pentru a înregistra convorbirile, copia fotografiile și extrage toate datele posibile, inclusiv mesaje și date GPS.
În momentul în care a pătruns în telefonul țintelor, el se transformă într-o unealtă de supraveghere non-stop, fără cunoștința persoanelor urmărite.
O listă cu mai bine de 50.000 de numere de telefon de posibile ținte ale clienților NSO a ajuns în mâna Amnesty International și a unui ONG media din Paris – Forbidden Stories.
O amplă investigație publicată de mai multe surse video arată că acest soft a fost folosit de regimuri din mai multe țări, inclusiv Ungaria sau Arabia Saudită, pentru supravegherea jurnaliștilor sau a activiștilor și a disidenților.
Ungaria este singurul stat european care a apelat la acest soft de spionaj, guvernul lui Viktor Orban spionând astfel jurnaliști de investigație și patronii ultimelor publicații independente.