Comentează„Cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de trei ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020”, a spus ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, ca explicație la decizia de a crește media minimă pentru acordarea bursei de merit.
Adică sunt de trei ori mai mulți elevi cu medii peste 9,50 decât erau acum doi ani cu medii peste 8,50.
În 2020, elevii au primit burse pentru rezultatele din anul școlar 2018-2019, de dinainte de pandemie, iar acum vor primi pentru rezultatele din 2020-2021.
„Credeți că dacă am da burse de merit tuturor elevilor din România (sau pentru 53% din elevi – așa cum cer, pentru că atâția au avut medii mai mari de 8,50) am avea un sistem de educație mai bun?”, a fost retorica ministrului, deloc gustată de asociațiile de elevi.
Aceștia cer în continuare burse de merit și pentru elevii cu medii peste 8,50 și spun că vor contesta schimbările în instanță. Până la soluționarea problemei burselor, rămâne o alta mai veche, cea a corectitudinii evaluării elevilor.
Profesori îngăduitori „pentru a «arăta mai bine» atunci când sunt ei evaluați”
Constantin Lomaca este șeful Departamentului de Științe de la Franconian Internațional School din Erlangen, Germania, după ce a ocupat timp de mai mulți ani funcția de director de curriculum într-o școală din Australia. Acesta este adesea invitat să susțină sesiuni de pregătire pentru profesorii români. L-am întrebat de unde crede că a apărut acest salt în notarea elevilor.
Este posibil ca mulți profesori să devină mai îngăduitori la notare pentru a «arăta mai bine» atunci când sunt ei evaluați. Notele sunt relevante doar când au descriere explicită a ceea ce știe și poate face copilul.
Profesorul Constantin Lomaca:
Cu alte cuvinte, fără niște standarde de evaluare, un 10 luat la Pașcani s-ar putea să nu însemne același lucru cu unul luat în Cluj-Napoca. „Atât timp cât nu există descriptori standardizati de performanță pentru competențele specifice, nu se poate vorbi de uniformitate sau echitate în evaluare. Evaluările rămân la latitudinea școlilor sau a profesorilor la clasă. Deci calitatea și notele nu pot fi aliniate”, a mai spus Constantin Lomaca.
Standarde de evaluare așteptate de un deceniu
Unii reprezentanți ai părinților cred că notele mai mari date de unii profesori în pandemie nu au făcut decât să adauge un semn al exclamării la o problemă veche, discutată de cel puțin zece ani, de când a intrat în vigoare noua Lege a Educației.
„Evaluarea este subiectivă, nu avem standarde care sunt, de altfel, trecute în Legea Educației din 2011, dar care nu au fost niciodată elaborate. La ultima întâlnire pe care am avut-o cu reprezentanți ai ministerului, ne-au spus că aceste standarde sunt în lucru”, a spus Andreea Ionescu, fondatoare a grupului civic „Părinții cer schimbare”.
Aceasta crede că, dacă și Ministrul Educației recunoaște că există un viciu de evaluare a elevilor, n-ar trebui să se mai insiste pe medii atunci când vine vorba de admiterea la liceu sau la facultate.
„De ce ajungem să vorbim de profesori exigenți și de alții mai indulgenți, de profesori care evaluează diferit de la un liceu la altul? Ce e evaluarea, o impresie? Evaluarea are un scop de diagnoză și să-ți arate unde poți interveni asupra procesului de învățare, să îmbunătățești lucrurile. Ea nu a avut scopul de a face ierarhii, clasamente, de a da coronițe, burse și mai știu eu ce pedepse sau pentru a segrega copiii la liceu.”
Activista în educație e de părere că oricum adevărata măsură a problemelor de notare stă sub ochii noștri în fiecare an, la evaluările naționale.
Dacă facem o comparație între mediile generale la română și matematică, de exemplu, și notele luate la aceleași materii la evaluările naționale, care sunt totuși niște teste standardizate, vedem diferențe și de două puncte în unele cazuri.
Andreea Ionescu, activistă în educație:
8,50, cu 6 la matematică și 10 la purtare
Profesorul de matematică Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice care organizează olimpiada de profil, spune că notele nu au întotdeauna legătură cu cât și ce știe copilul. „În condițiile în care se dau notele acum, cu presiunea părinților pentru note mari, cu lehamitea dascălilor de a mai intra în conflict cu aceștia, vă garantez că o medie de 8,50 este atașată unui copil bunicel, nu merituos!”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
A dat și un exemplu de cum se poate obține o medie bună: „O medie de 8,50 se obține cu 6 la mate, română, științe sociale, fizică, chimie și încă vreo 7-8 materii cu 9 și 10, cum ar fi purtarea, educația fizică etc.”
Profesoara Iuliana Soare de la Școala „Sfinții Voievozi” din Capitală spune că o cauză a creșterii notelor este legată și de absența tezelor în această perioadă. „Nu e vina lor (a elevilor, n.r.) că nu au dat teze, iar «evaluarea prietenoasă» s-a făcut fără lucrări scrise, fapt ce, logic, le-a generat o creștere a mediilor generale.”
Monitorul Educației și Formării, o analiză realizată periodic de Comisia Europeană, a subliniat anul trecut că modul în care sunt recunoscute rezultatele profesorilor români, prin indemnizația pe merit, îi încurajează să se concentreze doar pe pregătirea tinerilor pentru teste și concursuri academice, nu pe îmbunătățirea rezultatelor elevilor cu performanțe slabe sau ale celor din medii defavorizate.