ComenteazăPer ansambul, populaţia şcolară din sistemul național de educație a fost în anul şcolar, respectiv universitar 2017-2018, în scădere cu 18.700 comparativ cu anul precedent.
Astfel, potrivit INS, învăţământul primar şi gimnazial, precum și cel liceal au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2017-2018 faţă de cel anterior. Este vorba despre scăderea cu 17.500 a numărului de elevi din primar și gimnazial și cu 13.100 a celor din învățământul liceal.
Per ansamblu, populaţia şcolară din sistemul național de educație a fost în anul şcolar, respectiv universitar 2017-2018 de 3.578.600 elevi şi studenți, în scădere cu 18.700 față de anul de învățământ 2016-2017.
Învăţământul profesional și învățământul superior sunt nivelurile educaţionale în care populaţia şcolară a crescut (cu 6,9%, respectiv 1,4%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
În acest context, numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2016-2017 a fost de 497.600 elevi şi studenți, în scădere cu 0,3% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
Aproape 50% din populația școlară , curpinsă în primar și gimnazial
În anul şcolar/universitar 2017-2018, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământulul primar și gimnazial (46,9%), iar circa o treime în învățământul liceal şi cel antepreșcolar și preșcolar (17,8%, respectiv 15,1%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,8%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50,1% au fost elevii şi studenții de sex masculin şi 71,4% au studiat în mediul urban.
Învățământul superior și profesional, numărul elevilor și al studenților, mai mare cu 13.100
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul superior și învățământul profesional sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populației școlare, cu 7.300 studenți/cursanți, respectiv cu 5.800 elevi.
În învățământul profesional au fost înscriși 90.200 elevi, rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%).
Învăţământul primar şi gimnazial, precum și cel liceal au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2017-2018 faţă de cel anterior (-17.500, respectiv -13.100).
Cele mai multe unităţi de învăţământ, în primar și gimnazial
Potrivit, Institutului Național de Statistică, cele mai multe unități de învățământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2017-2018 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,2%), liceal (21,2%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,1%).
Majoritatea elevilor învață în sistemul public
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,4%) în unităţile şcolare publice, iar restul de numai 4,6% în unităţi şcolare private.
Mai puțini studenți la stat decât la privat
Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,5%), respectiv postliceal (56,6%).
În anul universitar 2017-2018 au fost înscrişi în învăţământul superior 538.900 studenţi, din care 54,2% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (23,8% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21,0% din totalul studenţilor).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2017-2018 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (623.000 persoane), respectiv București-Ilfov (506.800 persoane).
Învățământul superior, preponderent în regiunea București -Ilfov. Primar și gimnazial în regiunea Sud-Muntenia
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,4%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (34,8%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2,0% fiecare în parte).
În anul şcolar și universitar 2017-2018 au fost 236.200 de cadre didactice
În anul şcolar/universitar 2017-2018, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 236.200 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (77,8%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (80,1%), postliceal şi de maiştri (77,0%), liceal (71,5%) şi profesional (68,2%).
497.600 de elevi și studenți au absolvit studiile în anul şcolar/universitar precedent
Numărul absolvenților din anul şcolar/ universitar 2016-2017 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale) a fost de 497.600 mii elevi şi studenți. Preponderente au fost absolventele, în număr de 260.600, reprezentând 52,4%.
La sfârşitul anului şcolar 2016-2017 au absolvit învăţământul gimnazial 171.400 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,3%). Ponderea băieţilor (51,0%) o devansează uşor pe cea a fetelor, cu 1,9 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 53,9% din totalul absolvenţilor din acest nivel, însă în profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (60,0%, respectiv 57,2%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2016-2017 au absolvit 153.600 elevi, în creștere cu 0,5% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului de zi (89,7%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (51,3% din totalul absolvenţilor), 41,1% pe cele din filiera tehnologică, iar 7,6% din totalul absolvenţilor au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 141.200 de absolvenţi, din care 121,800 proveniţi din promoţia 2017 (86,3%). Au fost declarate reuşite 100,800 de persoane (71,4%). Din totalul absolvenţilor proveniţi din promoţia 2017, 94.600 persoane (77,6%) au fost declarate reuşite.
Învăţământul profesional a fost absolvit de 19.400 elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar numai 2,8% pe cele din sectorul privat.
Învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 32.000 elevi din care 64,3% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar peste o treime (35,7%) pe cele din sectorul privat.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 121.300 studenţi. Studentele au reprezentat 59,2% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile curofil afaceri, administraţie şi drept (27,7%), inginerie, prelucrare şi construcţii (18,2%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,6%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/ universitar 2016-2017 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale) a fost de 497.600 elevi şi studenți. Preponderente au fost absolventele, în număr de 260.600, reprezentând 52,4%.
Cele mai multe fonduri în educație au fost bani publici, bugetul local și bugetul de stat
În anul 2015, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor şcolare cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (90,5%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), dar şi din alte surse ale instituţiilor de învăţământ (9,5%).
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, din totalul cheltuielilor de educaţie, ponderea majoritară a fost deţinută de cheltuielile curente (94,3%), urmate de cheltuielile de capital (5,7%).