Numărul românilor care trăiesc singuri, în continuă creștere. Care sunt motivele și ce țări conduc în „topul singurătății”

Care sunt motivele și ce țări conduc în „topul singurătății”

Aproape 2,5 milioane de români trăiesc singuri, fapt ce reprezintă o creștere de peste 400.000 de oameni față de acum un deceniu. 

Fenomenul, care este frecvent în țările nordice, devine din ce în ce mai prezent și în România. Mai mulți factori care au determinat tendința au fost indicați de specialiști.

Unul dintre aceștia este mortalitatea crescută, mai ales între vârstnici. De asemenea, pandemia de COVID-19 a accelerat procesul, fiind mai afectate generațiile mai în vârstă.  

Prelungirea speranței de viață contribuie la creșterea perioadei în care persoanele trăiesc singure, ori după pierderea partenerului de viață, ori după un divorț. 

Un rol semnificativ îl au și schimbările culturale și economice. Tinerii români amână formarea unei familii și pun accent pe carieră și dezvoltare personală. Procesul este mai lent, dar vizibil, în România, spre deosebire de țările nordice, unde stilul de viață este o normă.  

Singurătatea este o alegere pentru unii oameni

Patricia, o femeie de aproape 80 de ani, locuiește singură de 35 de ani, de când și-a pierdut soțul. „Am tabieturile mele și m-ar deranja prezența permanentă a altcuiva în casă”, spune Patricia.

Recomandări

Ce fac copiii români pe internet. Cristina Lupu, specialistă în mass-media: „Doar 2% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a au spus că n-au cont pe nicio rețea socială” | Interviu

Pentru alți oameni, singurătatea este o realitate impusă. Mulți vârstnici nu au rețele de socializare care să le ofere un sprijin, fapt care crește riscul de izolare, dar și probleme de sănătate mintală. Mulți tineri aleg să trăiască singuri deoarece valorizează independența. 

România este departe de nivelurile din țările nordice, unde aproape jumătate dintre gospodării sunt unipersonale: 45,8% în Norvegia, 44,1% în Danemarca, 43% în Finlanda. În acele țări, independența individuală este o normă culturală. De asemenea, statul oferă sprijin oamenilor care aleg această cale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro