ComenteazăDemisia lui Constantin Mitulețu-Buică, fostul președinte al AEP, are un efect parțial. Acesta va rămâne cu o funcție importantă în Autoritate, cea de secretar general, deoarece a câștigat un concurs pentru această poziție în 2018. Din punct de vedere financiar, secretarul general are beneficii financiare aproape la fel de mari ca ale președintelui.
Mitulețu-Buică refuzase inițial, în ianuarie, să-și dea demisia din funcția de președinte după ce fusese acuzat de ANI de conflict de interese. El a aprobat angajarea cumnatei sale în instituția pe care o conducea.
Marcel Ciolacu a decis însă că Mitulețu-Buică trebuie să plece, susțin surse din PSD, iar demisia sa a venit la câteva zile după ce fostul președinte spunea că nu va recurge la un astfel de gest. Ea a devenit efectivă la mijlocul lunii februarie.
Consens pentru Greblă
Postul rămas vacant, cel de președinte, va fi ocupat de Toni Greblă, actualul prefect al Capitalei. Vineri, 17 februarie, este termenul-limită pentru depunerea candidaturilor la Parlament pentru funcție.
Surse din coaliție au declarat pentru Libertatea că există un consens între PSD, PNL și UDMR pentru susținerea lui Toni Greblă pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente. Decizia a fost luată după o discuție între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Mai mult, Greblă se bucură și de sprijinul grupului minorităților naționale.
Din sursele Libertatea, USR nu va propune vreo candidatură pentru funcția de președinte al AEP.
„Reprezentanții societății civile nu au dorit să candideze, deoarece știau din start că vor pierde. Dacă PSD, PNL și UDMR au bătut palma, nu avea sens. Dacă propuneam pe cineva din partid, puteam să fim acuzați că vrem să politizăm instituția. Realist, Greblă nu avea cum să fie învins dacă are susținerea majorității”, a spus un lider USR pentru Libertatea.
Votul în Parlament pentru noul șef al AEP va fi dat marți, 20 februarie.
Greblă a scăpat de acuzații
Fost membru al Curții Constituționale, fost senator PSD, Toni Greblă a fost achitat definitiv pentru acuzațiile de corupție aduse de procurorii DNA. Viitorul șef al AEP fusese acuzat de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.
Greblă fusese acuzat că ar fi primit un BMW seria 5 de la un om de afaceri, iar de la un altul ar fi primit foloase necuvenite, printre care 80 de struți și reconstruirea unei ferme. Aceste beneficii ar fi fost primite în schimbul facilitării unor contracte cu statul. Instanța supremă a respins definitiv toate acuzațiile.
Pentru că a fost pus sub urmărire penală, Toni Greblă și-a dat demisia, pe 6 februarie 2015, din funcția de judecător al Curții Constituționale.
Pe 4 mai 2022, PSD l-a susținut pe Greblă pentru funcția de prefect al Capitalei.
Autoritatea Electorală Permanentă, instituție pe care o va conduce Greblă, are competențe pentru organizarea și desfășurarea alegerilor și referendumurilor, precum și în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Conform declarației de avere a fostului președinte AEP, indemnizația anuală pentru această funcție este de peste 150 de mii de lei.
Patru rânduri de alegeri în 2024
România are programate în 2024 patru rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să supravegheze respectarea utilizării subvenției pe care partidele o primesc de la stat. Valoarea pentru 2022 este de peste 250 milioane de lei.