Printre acestea se numără și Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între 1678 şi 1688. Potrivit istoricilor, Cantacuzino a participat la asedierea Vienei de către turci în 1683, însă a fost aliat al otomanilor.
Australianul a deschis focul asupra a peste 200 de persoane care veniseră să se roage în moscheea Al Noor din orașul Christchurch. Bărbatul, în vârstâ de 28 de ani, a scris pe încărcătoarele armei numele mai multor personaje istorice. Este vorba despre Edward Codrington şi Dmitri Seniavin, amirali care i-au învins pe turci în 1827 în bătălia de la Navarino, Marc Antonio Bragadin, comandantul veneţian care a murit torturat de otomani în timp ce apăra Ciprul, Ernst Rüdiger von Starhemberg, generalul care a apărat Viena în 1683, sau Ştefan Lazăr, cneazul sârb învins de turci la Kosovopolie, notează Adevărul.
Șerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti, a participat la asediul Imperiului Otoman asupra Vienei, în 1683. Ca vasal, domnitorul a fost unul dintre aliații otomanilor, însă unii dintre cronicari susțin că armata lui Cantacuzino nu a participat activ la asaltul împotriva creștinilor. Mai apoi, Șerban Vodă a vrut să alunge otomanii din Europa, însă nu a mai avut timp să-și ducă planul la capăt.
https://twitter.com/screen_shotx/status/1106436096693555200?ref_src=twsrc%5Etfw
În urma atacului armat comis de Brenton Tarrant, 49 de oameni au murit. Cei mai mulți dintre ei s-au stins la spital din cauza rănilor grave.
Sydney Morning Herald scrie că Brenton Tarrant avea o obsesie privind supremația albilor asupra musulmanilor. Australianul și-a exprimat nemulțumirea față de migrație, multiculturalism și a criticat cultura „decandentă” a Europei Occidentale.
Citește și:
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!