1 comentariu„Avem planuri mari”, a declarat pentru prestigiosul cotidianul american Valentin Nae, directorul Centralei Nuclearo-Electrice (CNE) Cernavodă. Planurile sale ambițioase includ finalizarea a două noi reactoare de la Cernavodă pentru a deschide drumul către un nou tip de tehnologie nucleară: reactoare modulare mici. De asemenea, are în plan să profite din plin de zăcămintele offshore de gaze din apele adânci ale Mării Negre.
miliarde de euro plănuiește să investească Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, pentru inițiative nucleare.
„Pentru România, aceste proiecte sunt foarte importante”, a spus Cosmin Ghiță, directorul executiv al Nuclearelectrica. Ghiță a explicat că energia nucleară ar putea ajuta România să atingă o varietate de obiective: de la reducerea emisiilor de carbon până la „combaterea agresiunii ruse în regiune” în chestiuni energetice.
Taxele și legislația din România, provocări pentru investitorii străini
The New York Times remarcă faptul că războiul pornit de Rusia în Ucraina a creat un prilej pentru a intensifica forările în Marea Neagră după potențialele depozite de gaze naturale, pe care România le poate apoi exporta.
„Vom furniza securitate energetică pentru vecinii noștri”, a declarat pentru NYT Virgil Popescu, ministrul energiei. Afirmația demnitarului vine după ce parlamentarii au adoptat o legislație menită să încurajeze investițiile în producția de gaze.
Totuși, jurnalistul subliniază că pentru companiile din Statele Unite și din alte țări occidentale ar putea reprezenta o provocare să lucreze în România, din cauza taxelor mari și a reglementărilor greoaie. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa.
Aceste politici, probabil rezultatul temerilor că românii ar ajunge să plătească prea mult, în timp ce giganții energetici ar obține profituri considerabile, au alungat companiile externe, este de părere Stanley Reed.
El dă exemplul multinaționalei americane ExxonMobil, care și-a vândut recent pachetul de acțiuni de 50% din Neptun Deep, un proiect de mare adâncime unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.
Directorii din industrie spun că forarea în Marea Neagră ar putea produce suficient gaz natural pentru a transforma România, acum un importator modest, în cel mai mare producător din Uniunea Europeană.
Nu, Chinei
„Oportunitatea stă în offshore”, a spus Christina Verchere, directorul executiv al OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din România.
România are, de asemenea, baraje care generează aproape 30% din energia electrică a țării. Iar industria nucleară, care are aproximativ 11.000 de angajați, este privită cu ochi buni la nivel global.
„Sunt un operator extraordinar; știu ce fac”, a spus Carl Marcotte, vicepreședinte la SNC-Lavalin, o companie canadiană care deține tehnologia reactorului Cernavodă și este implicată în modernizare.
Acest potențial a atras interesul Statelor Unite. În 2020, cu încurajarea administrației Trump, România a întrerupt negocierile cu China pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin nuclear.
Surplusul poate fi exportat
În timp ce planurile pentru Cernavodă avansează, guvernul român și administrația Biden au anunțat în mai un acord preliminar pentru construirea unui așa-zis reactor modular mic pe locul unei centrale electrice pe cărbune.
Furnizorul ar fi o companie din Oregon, NuScale Power, care a primit sprijin de peste 450 de milioane de dolari de la Washington pentru a dezvolta ceea ce industria nucleară speră să fie o nouă tehnologie care să revigoreze construcția reactorului.
În timp, aceste reactoare ar putea oferi țărilor europene o alternativă la cărbunele poluant și la gazele importate din Rusia.
Experții consultați de NYT sunt de părere că pentru o țară precum România, cu o forță de muncă bine pregătită, care presupune costuri reduse, realizarea de echipamente pentru acest nou tip de reactor s-ar putea transforma într-o industrie de export. În plus, România are șansa de a exporta surplusul de energie electrică.
„Cred că este o oportunitate uriașă”, a spus Ted Jones, director pentru programe strategice și internaționale la Institutul de Energie Nucleară, un grup industrial din Washington.
Vom ști să profităm?
Rămâne însă de văzut dacă România va profita de această șansă. NYT îl citează pe Radu Dudău, directorul ONG-ului Energy Policy Group, care atrage atenția că există o neîncredere înrădăcinată în piața privată. „Există această credință că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul deține controlul.”
NYT prezintă un caz reprezentativ pentru această gândire. În 2018, guvernul a crescut taxele și a impus restricții la export asupra producției de petrol offshore. Exxon a reacționat vânzându-și partea sa din zăcământul Neptun, despre care se crede că deține gaz în valoare de zeci de miliarde de dolari. Pe 3 mai, Exxon a declarat că își va vinde acțiunile către Romgaz, o firmă controlată de stat, pentru aproximativ 1 miliard de dolari.
Dacă dezvoltarea proiectului ar fi continuat în 2018, România ar fi probabil aproape de a-și dubla producția actuală de gaze. În schimb, proiectul va intra în funcțiune peste cinci ani, în cel mai bun caz.
Mișcările guvernului „au subminat în mod semnificativ competitivitatea offshore-ului României pentru investitori”, a declarat Ashley Sherman, director de cercetare pentru Caspian și Europa la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță energetică.
Chestionat în această privință, ministrul Popescu a recunoscut că autorii legislației din 2018 au evaluat greșit consecințele, anticipând că Exxon va continua proiectul. Creșterea prețurilor la gaze naturale și războiul din Ucraina i-au convins pe parlamentari că trebuie să „înceapă exploatarea Mării Negre”, a mai spus acesta.
Miercuri a început extracția de gaze din Marea Neagră
Black Sea Oil & Gas, împreună cu partenerii de concesiune, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, au anunțat miercuri începerea producției de gaze în perimetrul Midia din Marea Neagră și introducerea „aurului albastru” în sistemul de transport. Anul acesta va fi realizată o producție de 0,5 miliarde de metri cubi, iar ulterior va fi extrasă o cantitate anuală de un miliard de metri cubi vreme de trei ani, din cei zece ani de exploatare a zăcămintelor Ana și Doina. Cele două sunt amplasate în zona de mică adâncime a Mării Negre.
Potrivit Guvernului, producția anuală de gaze naturale din perimetrul Midia va asigura 10% din necesarul de consum național și aduce România mai aproape de independența energetică.